Exclusiv. Urmează șapte ani grei pentru România, care ne vor aminti de epoca lui Ceușescu, cu toate privațiunile sale, după ce dictatorul a decis să achite rapid și integral datoria externă. Doar că acum nimeni nu a luat o astfel de decizie radicală, ci ne ajung din urmă datoriile făcute, din cauza pandemiei, dar și a măsurilor populiste, de Guvern.
Cifrele și specialiștii spun, la unison, că România se află într-un punct critic în ceea ce privește plata datoriei publice. Guvernul va fi nevoit să aloce sume considerabile pentru plata dobânzilor în următorii ani, ajungând, potrivit proiecțiilor, la aproape 100 miliarde lei anual până în 2031.
În prezent, statul plătește 36,2 miliarde lei în 2024, însă această sumă va crește dramatic, conform unui plan fiscal pe șapte ani, pregătit de autorități și prezentat Comisiei Europene.
Plata datoriei va avea impact masiv asupra PIB și a economiei României
Ponderea cheltuielilor cu dobânzile în Produsul Intern Brut (PIB) va crește de la 2% în 2024 la 3,5% până în 2031. Această creștere reprezintă o povară semnificativă asupra finanțelor publice, iar statul va trebui fie să mărească taxele pentru a putea acoperi aceste costuri, fie să redistribuie resursele financiare de la alte domenii esențiale, precum sănătatea sau educația.
Guvernanții au subliniat în repetate rânduri că România are nevoie de o creștere accelerată pentru a susține dezvoltarea economică, însă bugetul actual, cu venituri limitate, se bazează tot mai mult pe datorie.
Din păcate, ritmul de creștere economică prognozat este unul lent, iar din 2027, cheltuielile cu dobânzile vor depăși avansul economic real. În timp ce România va reduce deficitul bugetar, povara datoriei va deveni tot mai apăsătoare, ducând la o creștere a datoriei publice la peste 60% din PIB în 2027 și atingând un maxim de 62,4% în 2030.
Datoria publică va depăși 1.000 miliarde lei
Un alt aspect îngrijorător este creșterea datoriei publice, care va trece, pentru prima dată, pragul de 1.000 miliarde lei în 2025. Astfel, datoria va ajunge la 1.061,3 miliarde lei în anul următor și va continua să crească până la 1.749,1 miliarde lei în 2031. Această evoluție creează presiuni suplimentare asupra economiei, deoarece creșterea veniturilor curente ale statului va fi marginală, de numai 1,6 puncte procentuale, iar plata datoriei va fi din ce în ce mai problematică, potrivit unor calcule publicate de profit.ro.
Pe parcursul celor șapte ani de reforme fiscale, cea mai mare parte din aceste venituri va fi destinată acoperirii costurilor cu dobânzile, iar statul va trebui să identifice alte soluții pentru finanțarea dezvoltării economice și pentru susținerea cheltuielilor curente.
Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, spune că circa jumătate deficitul de cont curent s-a finanțat cu împrumuturi, ceea ce a dus la creșterea masivă a datoriei publice externe ca valoare.
„Finanțarea internă a deficitului bugetului de stat, circa 50% din total, nu exercită un efect de evicțiune (reducerea sau eliminarea celtuielilor private cauzată de majorarea cheltuielilor publice), cât timp investitorii au încredere în obligațiunile statului. Dar cân încrederea se erodează, randamentele cerute ar fi mai mari și finanțarea deficitului s-ar complica”, mai spune Daniel Dăianu.
Daniel Dăianu / sursa foto. EVZ
Cum vor fi acoperite deficitele. Creșteri semnificative de taxe și impozite?
Lipsa detaliilor clare din planul fiscal structural lasă loc de interpretări și de incertitudini pentru contribuabili și mediul de afaceri din România.
România se îndreaptă către o perioadă economică complicată, în care povara datoriei publice și costul dobânzilor vor limita capacitatea guvernului de a investi în dezvoltare. Ritmul de creștere economică redus și creșterea datoriei publice pot genera un cerc vicios, în care statul este tot mai dependent de împrumuturi pentru a-și acoperi cheltuielile, dar fără o creștere economică semnificativă, acest model devine nesustenabil pe termen lung.
Gabriel Biriș, un cunoscut expert în fiscalitate, a oferit câteva observații asupra acestor proiecții, sugerând că majorările de taxe și impozite vor fi inevitabile. Una dintre cele mai notabile dintre observații vizează zona salariilor și veniturilor. Potrivit proiecțiilor bugetare, contribuția din aceste surse ar trebui să crească de la 2,8% din PIB în 2024 la 4% în 2025. Acest salt semnificativ nu poate fi realizat fără o majorare a impozitului pe salarii. Gabriel Biriș sugerează că impozitul salarial va crește de la 10% la 16%, o modificare care ar putea avea un impact puternic asupra angajaților și angajatorilor deopotrivă.
TVA mărit, o soluție pentru plata datoriei? Sau o depreciere a leului
Pe lângă impozitul pe salarii, Biriș atrage atenția asupra veniturilor din TVA, care ar urma să crească de la 6,8% din PIB în 2025 la 7,3% în 2026. Având în vedere contextul economic global, care nu dă semne de revenire spectaculoasă, o creștere abruptă a consumului nu este probabilă. Astfel, singura soluție realistă pentru stat pare să fie majorarea taxei pe valoare adăugată, posibil începând cu anul 2026.
„Politica fiscală ne influențează și va continua să ne influențeze evoluția economică. Deși acum avem dezechilibre, acestea vor putea fi corectate începând de anul următor. Ne așteptăm la o continuare a creșterii economice, chiar dacă sub potențial, la temperarea inflației și o reducere a dobânzilor pentru a stimula economia.
Mai credem că guvernul va începe ajustarea fiscală și că ne vom menține ratingul suveran în categoria recomandată investițiilor, menținând sub control costurile de finanțare. De asemenea, ne așteptăm la o ajustare a cursului de schimb la peste 5 lei/euro la începutul anului următor, dar nu anticipăm o depreciere bruscă,” a declarat, exclusiv pentru EvZ.ro, Anca Negrescu, economist senior, UniCredit Bank.
Ajustarea cheltuielilor statului, obligatorie după creșterile electorale de pensii și salarii
Și, deși România va avea cel mai mare deficit bugetar din regiune anul acesta, din punct de vedere al datoriei publice, are un nivel bun, fiind sub media țărilor din categoria recomandată investițiilor (investment grade), consideră analiștii UniCredit Bank.
”Pentru moment nu credem că există pericolul unei înrăutățiri a ratingului suveran al României pentru că sunt mai multe țări cu deficit peste limită și pentru că avem alegeri și agențiile nu vor să influențeze procesul electoral.
Dacă însă anul viitor nu se va începe ajustarea fiscală, crește riscul unor modificări viitoare ale ratingului. Optimismul nostru provine și din faptul că atât analiștii, cât și guvernul realizează importanța continuării absorbției fondurilor europene, în principal pentru investiții și pentru stabilitatea cursului de schimb,” arată Anca Negrescu.
Ar putea fi și o creștere a cotei unice de impozitare
Tot la o creștere a TVA, a cotei unice de impozitare și a accizelor și taxelor pe proprietate pentru acoperirea deficitului bugetar și plata datoriei publice se gândesc și analiștii economici ai Unicredit Bank .
„Ajustarea deficitului bugetar va fi de lungă durată, iar scăderea maximă la care ne putem aștepta în 2025 este de aproximativ 1,4 puncte procentuale. Dacă vom finaliza 2024 cu un deficit de 8%, nivelul minim pe care îl putem atinge în 2025 este 6.6% ș.a.m.d. În estimarea noastră am inclus o majorare a TVA de 2 puncte procentuale (pp) pentru bunuri și servicii, o majorare a cotei unice de impozitare la 16%, accize și taxe pe proprietate mai mari, însă am presupus că aceste măsuri vor fi implementate în a doua jumătate a anului. Sigur, noul guvern va stabili care din aceste măsuri vor fi implementate, în ce ordine, în ce doză și începând de când.
Ritmul ajustării va depinde foarte mult de perioada în care se va face și de nivelul de la care plecăm; dacă vorbim de o ajustare pe 7 ani de la 8% din PIB, probabil ritmul anual va fi pe medie 0,7 puncte procentuale, adică jumătate din maximul posibil estimat de noi. Foarte important, credem că guvernul va doza acest efort pentru a nu induce un șoc economic, cu atât mai mult cu cât economia globală crește lent, în momentul de față,” arată Anca Negrescu, economist senior la UniCredit, care precizează că toate calculele și cifrele menționate se regăsesc în Raportul macroeconomic trimestrial publicat de grupul UniCredit pentru regiunea Europei Centrale și de Est.
Este necesar ca autoritățile să găsească soluții eficiente pentru a stimula economia și a reduce presiunea datoriei, altfel, statul va continua să se îndatoreze, sacrificând viitorul generațiilor următoare.