"Cred că un naționalism moderat, echilibrat, ar trebui reasumat, redefinit și recultivat și de cei care au gândire democratică și echilibrată în statele occidentale, inclusiv în România viitorului", spune directorul SRI Eduard Hellvig. Naţionalism?! Gata cu globalismul?! Ne lasă de la Bruxelles să fim şi un pic naţionalişti?
În dialog cu Robert Turcescu, renumitul gazetar și publicist Ion Cristoiu a spart în bucăţi discursul lui Eduard Hellvig, apoi a dezvăluit care este miza acestor declaraţii neobișnuite.
Suveranismul mătură Europa
Premisa este evidentă, consideră invitatul, declarațiile șefului SRI vin pe fondul unei revigorări a naționalismului în România, pe fondul mai larg al unei revigorări a suveranismului în Europa. Decliclul l-a făcut victoria uimitoare a Giorgiei Meloni în Italia, care în ciuda ideilor vehiculate în spațiul public, nu este o populistă. Dimpotrivă, politiciana italiană, viitor premier, a fost sprijinită mult de nord și de marile companii care asigură avuția țării. „Este una dintre cele mai de drepta politici anunțate. Ea a fost votată de Italia de nord, care este bogată, a fost votată de companii. Trebuie să căutăm o explicație pentru acest salt. În ciuda tuturor dificultăților, e această temă de întoarcere la naționalism. De ce a învins ea. Spre deosebire de George Simion, a durut-o în cot de toate criticile.”
Ce e sigur este că suveranismul prinde tot mai mult teren inclusiv în România. De aceea schimbarea evidentă de ton a SRI prin vocea directorului său e explicabilă, a mai punctat Cristoiu.
Cristoiu: Discursul lui Hellvig este un naționalism în șoaptă
„Discursul lui este un naționalism în șoaptă. El vorbește despre naționalism ca nu cumva să audă cineva. Este inadmisibil, ori e naționalism ori nu e naționalism. Înlocuiește-l cu altceva. Dar decât să îi spun naționalism occidental, naționalism nu știu de care... (…) E clar că se teme și șeful SRI. Hellvig sesizează această întoarcere, însă ce daune pornesc de la războiul din Ucraina este o schizofrenie.
Nouă ni s-a spus timp de 30 de ani, suntem într-o lume globală. Ce e aia suveranitate în lumea globală? Aici nu mai contează bucata de pământ. Atunci a crescut acest curent și din cauza Bruxelles-ului", a argumentat cunoscutul gazetar.
Acesta apreciază că atitudinea lui Eduard Hellvig vine în continuarea unei tendințe la nivelul societății, în contextul în care ideea de naționalism era „ușor compromisă", direcția în care a plusat și prestația mediocră a lui George Simion. În plus, un grup condus de Alexandru Muraru și tolerat de președintele Iohannis „a pornit o hăituire a tot ce e naționalism", a mai explicat Cristoiu, care a făcut și sumară trecere în revistă a naționalismului în etapele cele mai importante din istoria României.
„Naționalismul e o formulă ușor compromisă în care a fost confundat cu fascismul sau hitlerismul. Acum nu există antisemitism în România. În locul lui aș fi spus în felul următor, naționalismul care compromite naționalismul. (...) Îl știu și eu cât de cât, Hellvig e mai român decât mulți români. Probabil că are și SRI sondaje ale stării de spirit”, a conchis invitatul lui Robert Turcescu.
Emisiunea integrală: