Câți dintre voi vă mai amintiți cine este Diana Gasparovici? Este acea doamnă care a lucrat la Inspectoratul de Stat în Construcții și care a fost condamnată în 2012 la 5 ani de închisoare cu executare în dosarul “Trofeul Calității”. Ea nu ar fi fost celebră din două motive. Primul, numele celorlalți condamnați din dosar.
Este vorba despre fostul prim ministru Adrian Năstase condamnat la doi ani de închisoare cu executare, despre Bogdan și Marina Popovici, patronii Forum Invest și Media On, condamnați la 6 și respectiv 5 ani de închisoare cu executare și Irina Jianu, fost inspector general de stat la ISC, condamnată la 6 ani de închisoare cu executare.
Al doilea motiv pentru care am putea spune că Diana Gasparovici a devenit celebră este că aceasta nu a executat nicio zi de închisoare deoarece a fugit din țară și a stat ascunsă timp de zece ani. Iar când a socotit că s-a împlinit termenul de prescripție, adică în luna iunie anul acesta, ea a ieșit din ascunzătoare și s-a predat autorităților suedeze.
Doar că mandatul european de arestare era încă în vigoare și a fost reținută de autoritățile suedeze. Autoritățile române, care o uitaseră pe Diana Gasparovici de-a lungul celor zece ani, au cerut extrădarea acesteia pentru a o depune în închisoare. Autoritățile suedeze nu au fost convinse că este cazul să o extrădeze pe acesta din prima, așa că la Tribunalul Malmo s-a constituit un dosar care se judeca pe data de 5 august.
Între timp și Diana Gasparovici a făcut o cerere la instanțele din România privind contestația la executare, dosar care se judecă la Tribunalul București. Vineri la ora amiezei a avut loc al doilea termen al acestei cauze. La primul termen din 4 iulie s-a dat amânare pentru legala îndeplinire a procedurii de citare. Vineri au fost întrunite condițiile de judecare, așa că procesul s-a desfășurat iar instanța a rămas în pronunțare.
Înainte de a vă povesti cum a decurs ședința de judecată de vineri, trebuie să vă fac un scurt istoric al dosarului “Trofeul Calității”. Dosarul a fost deschis de procurorii DNA și au vizat campania electorală a candidatului la președinției României, Adrian Năstase, din anul 2004.
Acuzația a fost că fondurile de campanie au fost strânse ilegal, prin implicarea unor companii de stat care au sponsorizat această campanie electorală prin intermediul unor companii private și mascate sub forma unor evenimente. La vremea aceea Adrian Năstase era Prim ministru și procurorii au considerat că acesta a influențat firme ale statului ca să îi plătească indirect campania electorală pentru președinția României.
Irina Jianu era la acea vreme Inspector general de stat la Inspectoratul de Stat în Construcții iar Diana Gasparovici era adjuncta sa. Procurorii DNA au convins instanța că cele două doamne au sponsorizat ilegal un eveniment, sau mai exact au sponsorizat mascat campania electorală a lui Adrian Năstase prin intermediul companiei Forum Invest care a organizat “Trofeul Calității”.
Firma Forum Invest aparținea soților Marină și Bogdan Popovici. Aceștia mai dețineau și publicația săptămânală Banii Noștri, care l-a dat țării pe actualul purtător de cuvânt al BNR, Dan Suciu, fost jurnalist la amintita revistă cu profil economic. Soții Popovici dețineau de fapt opt dintre cele nouă firme implicate în dosarul “Trofeul Calității”. Din acest motiv au fost condamnați la 5 ani de închisoare Marină Popovici și respectiv 6 ani de închisoare Bogdan Popovici.
Dosarul Trofeul Calității: De ce au fost acuzate Diana Gasparovici și Irina Jianu
Irina Jianu și Diana Gasparovici au fost acuzate că au plătit din conturile ISC organizarea acestui eveniment dar și că au obligat firme care activau în domeniul construcțiilor să plătească taxa de participare obligatorie la evenimentul “Trofeul Calității”. După condamnarea decisă de Înalta Curte de Casație și Justiție, toți cei vizați de sentință au mers la închisoare. Unii de bună voie, alții cu zurgălăi.
Vă amintiți că Adrian Năstase care a încercat să își tragă un glonț în cap dar a reușit doar să se zgârâie pe gât și a apărut în toată presa cu un fular de firmă celebră care îi acoperea rana în timp ce se afla pe targă în drum spre spital. În acest timp Irina Jianu și soții Popovici precum și patronul unei tipografi, condamnat și el, au mers la închisoare de bună voie. În schimb Diana Gasparovici, condamnatăla 5 ani de închisoare cu executare, a fugit din țară și s-a ascuns în țările nordice. Pe numele ei a fost emis încă din anul 2012 un mandat european de arestare care și-a făcut efectul abia acum, după zece ani și care este contesta la Tribunalul București, în dosarul 16630/3/2022.
Gasparovici a fost asistată de un translator
Ședința de judecată programată la ora 12.00 la sala 208 din Tribunalul București a început cu o mică întârziere de 20 de minute. Judecătorul Cristian Bălan, unul dintre magistrații mei preferați de la Tribunalul București și nu numai, a făcut apelul părților. Diana Gasparovici a fost prezentă prin videoconferință. Era îmbrăcată într-un taior crem și o bluză neagră pe dedesubt. Se afla într-o sală de judecată din Suedia, unde prezida un judecător tânăr,. L-am văzut câteva clipe. Era un tânăr blonduț, creț cu barbă și ochelari. Gasparovici a fost asistată de un translator și tot timpul și-a notat ce se discută. În sală, pe lângă avocatul ales, Bogdan Dorcea de la Baroul Argeș, se mai afla și fiica Dianei Gasparovici, Dana, împreună cu prietenul ei. Dana Gasparovici este arhitect și se spune că este un arhitect de succes.
Ședința de judecată a început cu o controversă privind emiterea mandatului european de arestare. Procurorul de ședință de la DNA a vrut să știe dacă a mai existat și alt mandat emis în fără celui din 2012. Procurorul este același care a fost de acord cu eliberarea din închisoare a lui Rudel Obreja pentru a se trata de cancer. Un tip grizonat, nu foarte înalt și cu un accent de băiat de cartier, care mie chiar îmi place în comparație cu alți scorțoși de prin parchete.
Judecătorul Bălan a lămurit problema. “Toate informațiile privind emiterea și comunicarea unui mandat european de arestare sunt deținute de către instanța care a emis mandatul european de arestare. Ori, la adresa formulată de către Tribunalul București către Departamentul de executări ni s-a comunicat că la data de 10.08 2012 a fost emis mandatul european de arestare care a fost transmis. Dacă ar fi existat alte transmiteri în mod sigur instanța de executare era singura care putea să dețină aceste comunicări. Dacă nu le deține înseamnă că nu a existat o altă comunicare care să aibă anumite efecte. În afara celei din 10.08.2012.”, a decretat acesta. După care a dat cuvântul avocatului Dianei Gasparovici.
Sursa foto: Laurențiu Daniel Ionescu
Avocatul Dianei Gasparovici: Fapta se prescrie
“Domnule președinte, vă rog să ne admiteți contestația și să constatați că pedeapsa principală este prescrisă , termenul de prescripție împlinindu-se pe data de 19.06.2022.” . Așa și-a început pledoaria de susținere avocatul apărării. Acesta a continuat: “Conform legii, fapta se prescrie după ce s-au scurs 5 ani cât a fost pedeapsa plus încă 5 ani, adică într-un termen de 10 ani, care se împlinesc, conform legii, cu o zi înainte corespunzătoare anului, al zecelea an, adică pe data de 19 iunie 2022.
Nu a existat în această perioadă nicio altă cauză care să întrerupă cursul prescripției, nu a fost începută executarea pedepsei, decât a mandatului de arestare în data de 21 iunie , adică la două zile după ce a expirat termenul de prescripție de 10 ani.
Învederez instanței ceea ce fără doar și poate și instanța și domnul procuror și eu, cunoaștem, este vorba despre decizia nr 2 din 12 martie 2012 care în mod ritos statuează că transmiterea directă a mandatului european de arestare către autoritățile altui stat membru pe teritoriul căruia a fost persona arestată provizoriu în vederea extrădării, are efect de întrerupere a prescripției, ori în prezenta cauză nu avem o transmitere directă…”
A fost momentul în care translatorul de limbă suedeză, care traducea pentru instanța suedeză, a cerut avocatului să vorbească mai rar, ca să poată traduce exact ceea ce se spune. (transloatorh intervine și cere să fie mai rar că nu ajunge să traducă. Judecătorul suedez a vrut să înțeleagă exact speța așa că judecătorul român i-a cerut avocatului să vorbească mai rar. Avocatul s-a conformat și a reluat explicația.
“Îmi cer scuze”, a spus acesta după care a reluat teza apărării. “Deci, conform deciziei nr 2 din 12 Martie 2012 a Înaltei Curții de Casație și Justiție s-a statuat un recurs în interesul legii, și anume că transmiterea mandatelor europene de arestare prin difuzare, cum este cazul nostru, nu produce efect intreruptiv de prescripție drept pentru care cursul prescripției a curs neîntrerupt până în data de 19 Iunie 2022 când a fost împlinit. Față de acestea vă solicit să ne admiteți contestația și constatând ca prescrisă executarea pedepsei, împlinindu-se termenul de prescripție, să dispuneți anulare mandatului de arestare, atât național cât și european”.Așași-a încheiat avocatul Dianei Gasparovici pledoaria.
Procuror: Starea de urgență a durat două luni și tot așa termenul de prescripție se prelungește cu două luni
Judecătorul Bălan a dat cuvântul procurorului. “Vă solicităm respingerea cererii întrucât nu a fost îndeplinită prescripția. Tot ce a spus domnul avocat este corect doar că prin decretul 195 din 14.03 2020 al Președintelui României, a fost instituită starea de urgență, iar conform articolul 41, prescripțiile și termene de decădere de orice fel nu încep să curgă iar dacă au început să curgă se suspendă pe toată durata stării de urgență . Starea de urgență a durat două luni și tot așa termenul de prescripție se prelungește cu două luni., respectiv termenul se împlinește pe 19 august 2022. Pentru asta vă solicităm respingerea cererii”, a susținut procurorul DNA.
Avocatul Bogdan Dorcea a cerut drept la replică, iar președintele instanței a încuviințat . “Domnule președinte, este interesantă poziția Parchetului însă, dacă a citit tot decretul președintelui României, articolul 41 și următoarele se referă la două tipuri de prescripții. Prescripția în civil pentru că fiind pandemia, s-au suspendat cursul prescripției, pentru că oamenii nu se puteau adresa instanțelor și este evident, pierdeau anume drepturi și prescripția răspunderii penale. În decretul președintelui, care oricum a fost neconstituțional, prescripția răspunderii penale, este o instituție complet diferită de prescripția executării pedepsei, iar în topica textului de lege la un articol următor se face referire expresă la prescripția răspunderii penale nu la prescripția executării pedepsei.
După logica interpretării date de parchet, înseamnă că se suspendă și executarea pedepselor în timpul pandemiei de două luni, ceea ce este imposibil”, a pledat avocatul Dianei Gasparovici.
După ce a asculta intervenția apărării, judecătorul Bălan a dat cuvântul petentei, Diana Gasăarovici. “Doamna petent, doriți să adăugați ceva în încheiere?”, a întrebat acesta privind în monitor.
“Vreau să precizez că plecarea mea nu a vizat fugă de închisoare. A fost felul meu de a protesta față de o nedreptate care mi s-a făcut. Nu cred, știu exact că nu am fost complice.Nu am nicio infracțiune de abuz în serviciu, așa cum am fost acuzată și în final pedepsită. O să vă explic și de ce spun acest lucru. Nu am semnat niciun document, așa cum se zice, cheltuirea banilor instituției sau…”, a început să turuie fugara. Judecătorul Bălan a inntervenit extrem de politicos. “ Mă iertați o secundă…Nu putem rediscuta hotărârea respectivă. Pe noi ne interesează ce aveți de spus pe cererea de respingere a mandatului de arestare. Hotărârea a rămas definitivă indiferent ce s-a întâmplat acolo, noi acum nu mai putem face nimic. Pe prescripție mai doriți să adăugați ceva?”, a întrebat președintele completului.
“Nu cred că mai am eu de adăugat ceva. Nici nu mă pricep, dar din discuțiile cu avocatul fapta e prescrisă din 19 Iunie 2022”, a mai spus Diana Gasparovici.
A urmat o scurtă comunicare între instanțele din România și Suedia. “Le mulțumim foarte mult pentru colaborare autorităților suedeze, ședința noastră se termină acum și instanța va rămâne în deliberare cu privire la această cauză.”, a spus judecătorul Cristian Bălan, privind în monitorul unde se afla Diana Gasparovici și instanța suedeză.
Translatora din sala de judecată din Suedia a transmis mesajul instanței de acolo. “Când se comunică? Cât durează?”
“Cel mai probabil în două săptămâni. Maxim… Cu comunicare cu tot”, a răspuns amuzat judecătorul Bălan.
Instanța suedeză a insistat: “Nu mai e nevoie de nimic altceva din partea instanțelor suedeze?”
“Momentan nu. Cauza a intrat în deliberare. Imediat ce se va pronunța soluția vă vom înștiința și din punctul nostru de vedere colaborarea cu autoritățile suedeze a fost extraordinar de bună și ne-am bucurat de asistența dumneavoastră. La revedere!”, a venit replica judecătorului Bălan.
Eu le-am zis până se comunică în două săptămâni … Nu vedeți că am venit în ținută de vară… Gata, trebuie să mă duc la altă sală, numai bine…”, a mai spus judecătorul Bălan înainte să dispară pe ușa dinnsjpatele prezidiului. În realitate a programat decizia pentru data de 1 August.
Am ieșit din sala în care oricum nu se mai întâmpla nimic deoarece fusese singurul dosar. Pe hol, avocatul Dorcea s-a arătat disponibil în declarații. “Diana a fost condamnată absolut nevinovată. Pentru complicitate. Vă rog să citiți sentința. Pe mine nu mă interesează Adrian Năstase nici cât negru sub unghie, nici Irina Jianu nici nimic. Singura legătură între doamna Gasparovici și doamna Jianu a fost că au fost colege de liceu și de facultate. Ce scrie că a făcut Diana Gasparovici? E foarte interesant. A completat o notă de necesar pentru că la respectivul simpozion, “Trofeul Calității”, erau două sute și ceva de firme. Și a pus-o cine a pus-o să completeze câte brichete, pixuri e nevoie. Adică exact așa, dacă noi suntem trei, câte scaune avem nevoie să stam la masă? Trei, da!”, a declarat avocatul Dorcea asistat de fiica fugarei, arhitecta.
“Diana Gasparovici a fost reținută în baza mandatului european de arestare în data de 21.06.2022. în baza hotărârii mandatului european care s-a dat în baza hotărârii din dosarul “Trofeul Calității” din 2012. Fiind atunci condamnată , absolut pe nedrept, pentru o presupusă complicitate la abuz în serviciu. Nu vreau să fac remarci usturătoare la adresa judecătorilor de atunci,.
Am făcut contestație la executare, întrucât conform termenelor și instituției de contestație la executare pe prescripție, pedeapsa era prescrisă pe 19.06.2022 și au reținut-o la două zile după, pentru că mandatul era încă în vigoare, nu fusese anulat. Și urma să facem demersurile neștiind că ea va fi ulterior reținută și arestată în baza acelui mandat. Pe data de 5 August se va discuta în Suedia cererea de extrădare, la Malmo, cred că la tribunal”, a mai spus avocatul Dianei Gasparovici.În timp ce discutam cu avocatul, a intervenit și fiica doamnei Gasparovici, Dana, Ea mi-a dat un sfat. “Citiți doctrina penală și o să înțelegeți de ce există prescripția”, mi-a spus aceasta
Am mai stat de vorbă cu avocatul fugarei, încercând să aflu amănunte despre cei zece ani cât ea a stat ascuns. “Eu sunt prieten de familie cu doamna Gasparovici, m-au angajat în ziua , adică m-au angajat, vorbisem de foarte mult timp. Ea nu a stat în Suedia cum contrar s-a reținut, ci ea a venit dintr-o altă tățară nordică, nu știu de unde, pentru că nu a găsit un avocat de limbă română. A găsit o doamnă avocat și venise acolo efectiv să facă demersuri să se predea casă fie adusă în țară în ideea prescripției executării”, mi-a mai spus avocatul argeșean.
A fost reținută 30 de zile. S-a cerut de către statul suedez statului român, garanții privind modul de executare a pedepselor. Cu referire la Curtea Europeană a Drepturilor Omului au făcut acea adresă cu privire la condițiile de detenție din România. Diana a fost arestată în Suedia. Ulterior s-a judecat și a fost pusă într-o libertate limitată, probabil că este ceva similar controlului judiciar de la noi”, a mai explicat avocatul Dorcea.
Despre felul în care s-a descurcat Diana Gasparovici “în exil”, avocatul familiei mi-a mai declarat: “Probabil că i-a trimis bani soțul, fiica. Fiica e arhitect de succes, soțul e inginer de aviație și are o firmă prosperă aici în România. Au trăit separat din 2012, din păcate, da. Au putut să o întrețină, pentru că au venituri”, mi-a mai spus avocatul. Se pare că, fără a vrea să influențez ceea ce se întâmplă, un articol din Codul Penal reglementează situația de față.. Și anume că “ ajutorul dat unui infractor fără o înţelegere stabilită înainte sau în timpul săvârşirii infracţiunii, pentru a îngreuia sau zădărnici urmărirea penală, judecata sau executarea pedepsei ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infracţiunii, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 7 ani”. Așa spune articolul 264 din Codul Penal.
La despărțirea, avocatul apărării mi-a mai spus: ”Știți ce au întrebat prima oară judecătorii suedezii ? Când a fost definitivă hotărârea de condamnarea ? Oameni au avut bun simț și creier în cap și au zis, păi o ținem arestată când e cel mai probabil că e prescrisă fapta”.