EXCLUSIV EVZ. Jaf de milioane de euro în cercetarea românească

Zeci de proiecte de cercetare au fost finanțate greșit, printr-o rețetă bine pusă la punct, iar banii au fost dați degeaba. Acum au fost sistate, dar aproximativ 17 milioane de lei au fost cheltuite degeaba.

În timp ce țările europene alocă tot mai mulți bani în domeniul cercetării și inovării, tehnologia ajutând orice stat să se dezvolte, în România mare parte din fondurile destinate acestui domeniu sunt risipite pe proiecte care sunt finanțate ilegal sau prost. Aceasta este concluzia inspectorilor Curții de Conturi care au verificat, recent, cum au fost gestionate bugetele alocate cercetării. Ei au descoperit că sume importante au fost acordate unor instituții de invățământ care nu aveau dreptul, iar unele universități au gestionat eronat banii acordați. De exemplu, în timp ce Universitatea „Sapienția” a luat bani ilegal, universități ca Politehnica, Universitatea Tehnică de Construcții din București și „Ștefan cel Mare” din Suceava au înregistrat eronat banii primiți prin proiecte de cercetare.

Cercetare de 13,5 milioane de euro, blocată

Concret, inspectorii Curții de Conturi au luat la puricat finanțările acordate în cadrul Programului Planului național de cercetare-dezvoltare și inovare – PN II (privind perioada 2010-2012), pentru contractele de finanțare în execuție (programele Idei, Resurse Umane, Parteneriate în domeniile prioritare, Capacități). „Din documentele prezentate cu privire la situația proiectelor sistate, rezultă faptul că a fost oprită continuarea finanțării unui număr de 55 proiecte din competiția 2007, 2008, 2009, în sumă totală contractată de 61.193.133 lei, din care a fost decontată suma de 17.447.738 lei”, se arată în tr-un raport al Curții de Conturi, publicat recent.

Premeditare sau rea-credință

Și, pe lângă faptul că s-au blocat proiecte care ar fi putut dezvolta România, banii decontați, cei aproximativ patru milioane de euro, nu mai pot fi recuperați. Asta, pentru că proiectele sistate au fost încadrate greșit de autoritatea contractantă, care se află în subordinea Ministerului Educației Naționale: Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică (ANCS). Astfel, proiectele sistate au fost încadrate în „situația de risc sau eșec al cercetării”, urmată de sistarea finanțării/rezilierea contractelor de finanțare, fără recuperarea fondurilor publice decontate din bugetul programului. „Încadrarea în situațiile de risc sau eșec al cercetării nu s-a făcut pe baza unor studii tehnico - economice (studii de fezabilitate, piață, impact etc.), efectuate de experți în domeniu, și cu aplicarea unor metode și reguli de bună practică. Alt fel spus, fără a avea o bază legală și fără o analiză temeinică, ANCS a declarat proiectele sistate ca fiind, în „situația de risc sau eșec al cercetării”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Suspectați de conflict de interese

O altă neregulă descoperită a fost faptul că, în cazul mai multor proiecte, au fost identificate persoane care au participat în proiecte de cercetare prin intermediul altor entități decât cele la care erau angajate și care aveau calitatea de coordonatori/parteneri în aceste proiecte. „Procedând în acest fel, este pusă sub semnul întrebării posibila situație de conflict de interese sau concurență neloială în care s-ar putea afla aceste persoane”, se mai precizează în documentul citat.

Cercetătorii apar că au muncit 15 ore pe zi

Inspectorii au mai constat că, dacă este să ne luăm după orele de muncă depuse de personalul din cercetare care este plătit din banii publici, acesta a muncit la foc continuu 15 ore pe zi, săptămâni întregi.

„Există cazuri/situații de supraevaluare a cheltuielilor salariale aferente contractelor de CDI finanțate din fonduri bugetare, precum și de suprasolicitare a personalului de cercetare, urmare a depășirii atât a celor 40 de ore de muncă pe săptămână, aferente normei didactice sau de cercetare. Supraevaluarea s-a datorat cumulului de activități din învățământ și cercetare, cât și prin depășirea duratei maxime legale a timpului de muncă, respectiv 48 de ore pe săptămână”, se arată în documentul Curții.

Concret, ca urmare a verificării prin sondaj efectuate asupra normelor lunare de muncă pentru care au fost plătite persoanele participante în cadrul proiectelor și programelor, au fost identificate persoane cu norme lunare de muncă, cumulate, de peste 300 de ore, în medie 75 de ore pe săptămână, respectiv câte 15 ore lucrătoare pe zi.

Paradox: mii de oameni într-un proiect

În România s-a înregistrat creșterea numărului personalului de cercetare dar, în principal, ca urmare a creșterii numărului personalului auxiliar. În tot acest timp, numărul cercetătoriilor a scăzut. Inspectorii au constat că la unele proiecte apare, în documente, că au lucrat mii de oameni. „Un exemplu este faptul că 7.750 de persoane au participat fiecare la câte un proiect, 1.800 de persoane au participat fiecare la câte 2 proiecte, 631 de persoane au participat fiecare la câte 3 proiecte”, sunt cazurile descoperite de inspectori.

Potrivit legii, costurile salariale directe la contractele finanțate din fonduri bugetare alocate Planului național II pot fi de minimum 1.000 de euro și de maximum 4.300 de euro pe lună, de persoană.

Anomalii și aberații

Faptul că statul a căzut „de fazan” a dus la o serie de anomalii inadmisibile pentru cheltuirea de milioane de lei din bani publici:

  • contractul dintre stat și „Fundația – Universitatea Sapienția” a fost semnat de persoane din universitate, care nu aveau competența de a reprezenta și angaja Fundația;
  • sumele pentru derularea contractelor de finanțare (2010 – 2012) au fost virate către contractantul „Fundația – Universitatea”, pe codul unic de identificare al Universității, altul decât cel al Fundației;
  • activitatea de cercetare s-a desfășurat în cadrul unei instituții de învățământ neacreditate.; În acest mod, între 2010 și 2012, statul român a virat, în contul unei universități neacreditate, 6,6 milioane de lei, păcălit fiind de șmecheria Universității de a încurca borcanele, probabil cu bună știință.

Universitatea privată „Sapienția” din Târgu Mureș a jucat „alba-neagra” cu banii din cercetare

Studiu de caz. Auditorii Curții de Conturi au descoperit cât de simplu pot fi păcălite instituțiile statului printr-o șmecherie de tip „asta are - asta n-are”, cunoscută de altfel tuturor celor, români sau străini, care „s-au fript” la „alba - neagra”. Miza a fost reprezentată de banii alocați de stat pentru cercetare, prin UEFISCDI (Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării), instituție ce funcționează sub autoritatea Ministerului Educație Naționale.

 

Instituțiile neacreditate nu au dreptul la finanțare

În cadrul competițiilor organizate în perioada 2007-2012, au fost acceptate la finanțare proiecte elaborate de către Universitatea „Sapienția” din Cluj Napoca, în sumă totală de 7.844.856,65 lei.

Universitatea „Sapienția” nu era însă acreditată și nu avea voie, prin lege, să obțină finanțare pentru cercetare din bani publici. Universitatea a fost înființată de Fundația „Sapienția” în 2002 și a primit acreditarea abia pe 06 aprilie 2012. „La data semnării contractelor de finanțare (competițiile 2007-2011), Universitatea «Sapienția» (...) nu era eligibilă pentru a deține calitatea de contractor în contractele de finanțare”, se arată în raportul de audit al Curții de Conturi.

Cum de a primit atunci universitatea bani publici pentru cercetare, dacă nu avea dreptul legal? Simplu! Fundația putea lua bani pentru cercetare de oa rece o avea ca domeniu de activitate, în timp ce Universitatea „Sapienția” nu avea dreptul la bani, chiar dacă ar fi putut să facă cercetare, deoarece nu era acreditată (potrivit OG 57/2002, finanțarea pentru cercetare poate fi obținută numai de către instituțiile de învățământ superior acreditate). Auditorii au stabilit că șefii Universității „Sapienția” au indus elemente de natură să creeze confuzie. Universitatea s-a „denumit” în acte Fundația „Sapienția” – Universitatea „Sapienția” Cluj. Codul unic de pe acte, atribuit fiecărei firme sau instituții din România, era cel al universității, dar ștampila avea numele tot Fundația „Sapienția” – Universitatea „Sapienția” Cluj. Astfel, prin trecerea cuvântului „fundația” înainte de „universitate” s-a creat suficientă confuzie pentru ca UEFISCDI să încadreze universitatea, eronat, la „organizații neguvernamentale care au ca obiect și cercetarea-dezvoltarea”, dar au virat banii în contul universității neacreditate.