Ministrul Muncii, Marius Budăi, a demisionat de la Ministerul Muncii pe 13 iulie, în contextul dezvăluirilor despre căminele groazei din Voluntari. Anunțul a fost făcut de Marcel Ciolacu. Retragerea lui Marius Budăi din guvern a survenit tocmai la timp, cu două zile înainte să rateze termenul limită, de 15 iulie. până la care trebuia să finalizeze legea salarizării pe care coaliția PSD - PNL a promis-o profesorilor aflați în grevă.
Pe 13 iulie, în fața camerelor de luat vederi, înainte de ședința de Guvern, premierul Marcel Ciolacu anunța că Marius Budăi, colegul său din PSD, a decis să demisioneze, de la Ministerul Muncii. Decizia de retragere venea în contextul scandalului provocat de ororile descoperite în căminele de bătrâni și persoane cu dizabilități din Voluntari. În scurta sa declarație, premierul îi mulțumea lui Marius Budăi pentru un gest de onoare, pe care îl aprecia drept firesc într-o astfel de criză.
„Marius Budăi m-a anunţat despre decizia de a-şi depune demisia, la finalul acestei şedinţe. Din punctul meu de vedere, e un gest de onoare pentru care îi mulţumesc şi sunt convins că aceasta este reacţia firească a unui decident politic, într-o asemenea criză. Este reacţia firească în orice democraţie consolidată a Europei”, a declarat Marcel Ciolacu.
Iar un întreg popor, oripilat de tratamentul inuman aplicat rezidenților centrelor din Voluntari, cu complicitatea unor funcționari din instituțiile subordonate lui Budăi, a apreciat. Era primul ministru al cărui cap a căzut în acest scandal al ororilor. Distrași de imaginile cu bătrânii torturați și umiliți, românii nu au mai privit și în spate, la activitatea demisionarului.
Obiectivul ratat al lui Marius Budăi
Demisia lui Marius Budăi a survenit cu două zile înainte să rateze cel mai important obiectiv al său, ca ministru al Muncii. Pe 15 iulie, Marius Budăi trebuia să prezinte legea salarizării unitare pe care a promis-o profesorilor și celorlalte categorii de bugetari, în timpul grevei de luna trecută. Nimeni nu a mai vorbit despre acest document, în contextul noului scandal.
Marcel Ciolacu nu scoate un cuvânt pe acest subiect, deși leea salarizării a fost o promisiune fermă făcută, de PSD și PNL, cadrelor didactice, în urmă cu câteva luni, în timpul grevei. Pe vremea aceea, toți politicienii, de la președinte la premier, miniștri, parlamentari etc. tremurau de teamă că profesorii vor arunca țara în aer refuzând să organizeze examenele naționale.
Privită din această perspectivă, Marcel Ciolacu se poate declara mulțumit că Marius Budăi și-a depus mandatul din cauza căminelor groazei. Dacă nu ar fi făcut-o, lucrurile ar fi devenit mult mai complicate. Ministrul Muncii și Guvernul ar fi fost acuzat că nu și-au îndeplinit obligațiile politice. Caz în care Budăi ar fi trebuit să-și depună mandatul sau să fie destituit din motive mult mai grave: lipsă de competență și încălcarea (din nou!) de către politicieni a angajamentelor asumate în fața profesorilor.
Bâlbele lui Marius Budăi pe legea salarizării
Pe 7 iunie, ministrul Muncii spunea că termenul pe care l-a primit de la coaliția de guvernare PSD - PNL, pentru a finaliza draftul legii salarizării a fost data de 15 iulie.
„Până pe data de 15 iulie am termen de la coaliție să finalizez draftul legii salarizării, astfel încât în perioada 15 iulie – 1 septembrie să continuăm discuțiile cu sindicatele, ca la 1 septembrie propunerea administrativă să treacă de Guvern și să fie depusă în Parlament”, spunea Marius Budăi.
Câteva zile mai târziu, pe 12 iunie, în plină grevă, Marius Budăi și întărea angajamentul făcut, de a finaliza legea salarizării până la jumătatea lui iulie. O făcea chiar de la tribuna Guvernului, în calitate de ministru al Muncii în Guvernul României.
„Noi suntem în construcția Legii salarizării, construcție care este asumată a fi terminată în prima etapă, până în 15 iulie, urmând dezbaterile cu cei interesați, cu partenerii sociali, în perioada 15 iulie – 1 septembrie, după care aprobarea în Guvern ca proiect de act normativ, trimiterea în Parlament și acolo, bineînțeles, alte dezbateri, așa cum știm de obicei”, repeta Marius Budăi, dând mai multe detalii.
După fix o lună, chiar în preziua demisiei, Marius Budăi și-a schimbat total declarația spunând că ar fi fost înțeles greșit. Într-o intervenție pentru Edupedu.ro, el spunea că nu legea salarizării urma să fie gata până la 15 iulie, ci doar grilele destinate personalului din Educație.
Guvernul a câștigat timp cu demisia lui Budăi
Având în vedere declarațiile contradictorii ale ex-ministrului, termenul asumat, dar nerespectat de 15 iulie pentru elaborarea legii salarizării unitare, așa cum a fost promisă de coaliția PSD - PNL, în timpul grevei profesorilor, demisia lui Marius Budăi apare într-o altă lumină. Oficial s-a retras din cauza cămielor groazei, cu mulțumirile și aprecierile premierului Ciolacu.
Prin această demisie, PSD a evitat la mustață un alt scandal, care i-ar fi pus la îndoială credibilitatea în fața profesorilor, dar și a celorlalți bugetari. Viitorul ministru al Muncii are tot dreptul să ceară un termen pentru a finaliza legea salarizării unitare, fiind nou în funcție. Iar solicitarea sa este total justificată.