Greva profesorilor a pus pe jar întreaga țară, fiind una dintre cele mai ample și lungi greve sindicale din ultimele două decenii. Jurnaliștii Marius Ghilezan și Robert Turcescu, alături de analistul politic Ciprian Purice, au explicat, în podcastul HAI Live, de ce clasa politică în frunte cu șeful statului a rămas corigentă în fața profesorilor, dar și românii.
Robert Turcescu și invitații săi în podcastul HAI România, jurnalistul Marius Ghilezan și consultantul politic Ciprian Purice, au comentat implicațiile grevei profesorilor, care în mod curios a fost suspendată luni, 12 iunie, ziua în care premierul Nicolae Ciucă și-a dat demisia.
„Imaginea profesorilor pe pasajul suspendat Basarab e imaginea emblematică a Românie Educate, proiectul lui Iohannis. E imaginea care va rămâne lipită mulți ani ca etichetă lipită pe fruntea lui Klaus Iohannis", a observat moderatorul podcastului HAI România, jurnalistul Robert Turcescu.
Proiect de două mandate eșuat lamentabil
În viziunea invitatului său, consultantul politic Ciprian Purice, ampla grevă a cadrelor didactice confirmă criza de sistem, dar mai ales eșecul proiectului de țară al șefului statului.
„Profesorii au ieșit în stradă convinși de iohanniști. Nu era suficient că <România educată> era cel mai mare eșec din istoria mandatelor de conducători ai României, incluzând aici și regi, prim-miniștri. Dar faptul că ți se încheie eșecul România educată cu o grevă de amplitudinea asta, cu pasajul Basarab plin, eu l-am văzut pe viu, asta pune capac și închide definitiv istoria de tristă amintire a președinției lui Klaus Iohannis.
Efectiv nu rămâne nimic în urma dumnealui decât un proiect care s-a întins pe două mandate. România educată a fost lansat pe 24 ianuarie, la un an de mandat al lui Iohannis pentru că se făcea o paralelă absolut nefericită cu reforma educației din vremea lui Cuza. Vă dați seama ce comparație insinau oamenii ăștia, uitați la ce s-a ajuns. După atâția ani, România educată este cel mai mare eșec în materie de reformă și mai ales din zona prezidențială. Ce s-a întâmplat cu greva, că eu analizat-o zi de zi. A debutat cu niște solicitări, cu dascălii ținuți totuși într-o zonă de control de către liderii de sindicat. (...) Dacă greva se încheie se încheie nu datorită celor care credeau că pot trage foloase politice, ci probabil din alte motive pe care noi nu le știm, pe principiul <Aiasta nu se poate, majestate>", a comentat expertul.
Manifestul unei generații
Pe de altă parte, consideră Marius Ghilezan, editorialist România Liberă, greva ar fi putut fi o oportunitate extraordinară, un semnal de schimbare pentru români, nu numai pentru clasa politică.
„Ce e trist este că românii n-au înțeles nimic din această grevă a profesorilor. N-au înțeles mesajele forte ale lor. Toți o dau lângă cu salariile, dar profesorii, dacă le-am citi pancartele sau pe grupurile lor, spuneau foarte clar că vor un nou sistem de învățământ, o aplecare spre tradiții, fără istorii paralele, fără neomarxisme în școli, fără abuzurile de gen și intrările abuzive în viața copiilor. Manifestul lor a fost pentru normalitate. Manifestația a fost patriotică pentru un alt fel de a fi al sistemului de învățământ, a găsi alte elite reprezentative. Păcat că liderii sindicali n-au înțeles să le compună într-un limbaj manifest, au fost depășiți total. S-a ratat un moment istoric, se putea compunea un manifest coerent pentru generația de mâine. Nu cred că profesorii sunt învingători sau învinși, dar există o constantă a acestor săptămâni, sistemul de educație este bolnav", a conchis Marius Ghilezan în podcastul difuzat pe canalul de Youtube HAI România.