Pe o culme de deal, în anul armenilor 961 și anul Domnului 1512, s-a ridicat, în Moldova din dreapta Prutului, mănăstirea făcătoare de minuni Hagigadar.
Lăcașul de cult a fost construit în vremea domniei lui Bogdan cel Orb. De peste jumătate de secol, creștinii urcă Dealul lui Bulai în genunchi pentru mântuirea sufletului și îndeplinirea dorințelor.
Mănăstirea Hagigadar
Fostă mănăstire armenească de maici, Mănăstirea Hagigadar a fost construită în perioada 1512- 1513, în satul Bulai, din comuna Moara, județul Suceava, în timpul domniei lui Bogdan cel Orb (1504-1517). Așa cum reiese dintr- o inscripție săpată cu dalta în ușorul ușii de intrare în biserică ctitorul ei este Drăgan Donavac (Donavachian), un negustor armean de vite.
Lăcașul de cult este un important loc de pelerinaj pentru armenii din România și din diaspora. Începând din 1848, armenii au început să meargă acolo de două ori pe an în pelerinaje, ca urmare a făgăduinței făcute lui Dumnezeu de a-i cruța de holera asiatică, și anume în duminica din preajma sărbătorii creștine a Adormirii Maicii Domnului (15 august) și în ziua de sărbătoare a Sfântului Iacob (29 decembrie). Liturghia se celebrează de trei ori pe an la următoarele sărbători: Adormirea Maicii Domnului, Schimbarea la Față și Sfinții Ioachim și Ana.
La sfârșitul secolului al XIXlea, era obiceiul ca membrii comunității armenești din Suceava să organizeze o colectă de două ori pe an (de Adormirea Maicii Domnului - hramul bisericii și de Sfinții Ioachim și Ana - la inițiativa familiei Pruncul); cu banii strânși se cumpărau vite cornute, care erau tăiate, iar carnea lor era împărțită săracilor la Mănăstirea Hagigadar. Acest obicei, numit Madach, era o jertfă adusă zeiței păgâne Anahit, înainte de convertirea armenilor la creștinism, dar a fost păstrat și după creștinarea armenilor.
Biserica care îndeplinește dorințele
Mănăstirea este închinată Maicii Domnului, iar biserica poartă un nume armenesc: Hagigadar care înseamnă, în limba armeană, „îndeplinirea dorințelor”. Cea mai importantă sărbătoare este hramul bisericii, Adormirea Maicii Domnului, care se sărbătorește, întotdeauna, în duminica ce precede ziua de 15 august. Tradiția spune că orice dorință pentru care credincioșii se roagă în această zi li se va împlini, dacă vor respecta toate ritualurile. Bătrânii spun că nu este bine să vorbești dacă vrei ca dorința să-ți fie ascultată.
După un obicei vechi, credincioșii care se roagă pentru împlinirea dorințelor țin un moment de reculegere și fac o cruce până la pământ. Apoi se așază în genunchi cu ochii închiși și cu frunțile la pământ și urcă, astfel, în tăcere dealul pe care este amplasată biserica, oprindu-se, din când în când, pentru a se ruga și a aprinde o lumânare. Ei intră pe poarta bisericii tot în genunchi și continuă să meargă în acest fel în jurul bisericii, înconjurând-o de trei ori și rugându-se la toate cele patru colțuri.
Agapă cu supă de urechiușe
După oficierea slujbei în limba armeană, toți cei care sosesc la Mănăstirea Hagigadar, indiferent de religie, sunt invitați la o agapă creștină numită „hurban”, la care se servesc mâncăruri specific armenești. Pelerinii sunt serviți cu această ocazie cu „aganciabur” (supa de urechiușe), o supă cu un fel de găluște umplute cu carne de vită și cu tradiționalul pilaf cu carne de vită. Bucatele sunt pregătite în ajunul hramului, cazanele în care fierbe carnea de vită fiind sfințite de un sobor de preoți.
Conform tradiției, dacă un credincios face în ajunul hramului 40 de urechiușe din aluat, atunci Domnul îi va îndeplini o dorință. În majoritatea timpului, biserica este închisă, preotul armean din Suceava venind aici doar în zilele de joi și vineri, pentru a oficia slujba de sfințire a apei câte o oră pe zi. Majoritatea credincioșilor n-au văzut vreodată biserica pe dinăuntru.
Legenda negustorului de vite
Există mai multe legende cu privire la zidirea acestei biserici, cu ușoare deosebiri între ele. Una dintre ele arată că Drăgan Donavac conducea, odată, o cireadă de boi spre Beci (Budapesta) și a făcut un popas pe locul unde se găsește astăzi mănăstirea, adormind. El ar fi auzit îngerii cântând, în vis, și, crezând că acesta a fost un semn dumnezeiesc, a jurat ca la întoarcere să înalțe acolo o mănăstire, ceea ce a și făcut. După o altă sursă, Drăgan Donavac a făgăduit că va clădi biserica dacă va termina negoțul cu câștig. O altă versiune a legendei, arată că pe culmea Dealului Bulai exista un mică bisericuță din lemn, părăsită de oameni. Într-o noapte au poposit acolo doi frați armeni, pe nume Donavachian, care se îndeletniceau cu negoțul de vite. Ei au oprit cireada pe care o conduceau spre Budapesta și au înnoptat lângă acea culme.
Au urcat la paraclis și s-au rugat mult pentru a avea noroc în negustorie. În aceeași noapte, au auzit în vis îngerii cântând și le-a apărut Maica Domnului, care le-a spus: „Vă binecuvântez să vă izbutească negoțul și familiile voastre să trăiască în bunăstare. Dar dacă va fi așa, vă cer ca atunci când vă veți întoarce pe locul acesta să ridicați o mănăstire cu hramul Adormirea Maicii Domnului”. Negustoria le-a mers foarte bine fraților Donavachian și, întorcându-se de la Budapesta, ei au îngenuncheat pe colina unde se afla paraclisul și au mulțumit Maicii Domnului.
Construită în stil moldovenesc
Biserica Mănăstirii Hagigadar este construită în stilul artei moldovenești. Din punct de vedere arhitectonic, ea are o formă dreptunghiulară cu absida altarului spre răsărit așa cum este la toate bisericile armenești. Turla este octogonală și zveltă, asemănătoare cu cea de la Mănăstirea Dragomirna, având patru ferestre înguste dispuse în cele patru puncte cardinale. Pridvorul bisericii are o cornișă triunghiulară cu câte două ferestre de fiecare parte a ușii. Pronaosul și naosul au bolți realizate în stil moldovenesc. Între pronaos și naos se află un spațiu îngust, cu o boltă semicilindrică, cu dublouri, care amintește de încăperea mormintelor (gropnița) apărută pentru prima dată la biserica Mănăstirii Neamț.
Monument istoric
În anul 2004, Mănăstirea Hagigadar a fost inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Suceava. at din două obiective: Biserica „Adormirea Maicii Domnului” - Hagigadar - care datează din anul 1512 și Zidul de incintă, construit în același an. Mănăstirea a fost ridicată, în mijlocul unei văi, pe Dealul lui Bulai, „pe o culme rotundă, parcă ar fi făcută de mână de om, pe un gorgan înverzit”, după cum a descris-o Nicolae Iorga.