Interpretându-l pe Lavoisierîn cu totul alt context, că nimic nu se pierde, ci totul se transformă, nu fac decât să-mi reamintesc pe scurt evoluţia iremediabilă în timp a unor domenii socio-cultural-artistice pe care, într-o oarecare măsură, le-am experimentat şi care continuă să mă pasioneze şi acum.
Generaţiile care au văzut lumina zilei încă din anii postbelici, asemenea subsemnatului, au avut ocazia să constate de-a lungul timpului, până în zilele noastre, detronarea treptată a cinemaului alb-negru de către cel color, a acestuia şi a radioului de către televiziunea în alb-negru, învinsă ulterior definitiv de tehnologia TV color. Însă lovitura năucitoare, mai recentă, a fost dată tuturor acestora de extinderea rapidă a computerelor personale şi de apariţia şi implementarea solidă a internetului la nivel global, exploatat mai cu seamă pe noile device-uri mobile: laptopuri, tablete si smartphone-uri.
Ca atare, informatizarea activităţilor umane, aproape în totalitate, nu a ocolit nici televiziunea şi nici bătrâna presă tipărită, care, în bună parte, mai ales acelea de notorietate, au trebuit să se orienteze repede şi să apară şi online, pur şi simplu din raţiuni comerciale. Este urmarea goanei după rating, care, în definitiv, hotărăşte viabilitatea oricărei publicaţii. Avantajul imediat al website-urilor ziarelor şi al portalurilor de ştiri constă în interactivitate, articolele şi ştirile publicate incitând cititorii interesaţi la a posta online comentarii instantanee, permiţând şi jurnaliştilor un contact direct cu opiniile acelora. O bună parte a mass-media digitalizată oferă acces gratuit la ea, susţinută financiar, în bună măsură, pe baza publicităţii comerciale contractate. Dacă ai rating, automat atragi publicitate!
Unele aprecieri neoficiale arată că, pretutindeni, presa tipărită nu mai prezintă suficient interes pentru categoriile de cititori sub 35 - 40 de ani, aceştia fiind majoritar atraşi de accesul gratuit şi oferit atractiv pe mijloacele de comunicaţii mobile online, mai-sus menţionate, mai ales prin telefonia mobilă, care a creat dependenţă. Grosul cititorilor de presă tipărită este reprezentat tot de generaţiile vechi, care mai păstrează încă plăcerea de a răsfoi dimineaţa ziarele, eventual cu o cafea aburind alături, în liniştea încăperii ori pe o bancă în parc. Se estimează că, probabil, aceştia vor fi treptat ultimii cumpărători sau abonaţi ai presei tipărite.
Generaţiile care urmează, începând cu cele apărute după 1990, vor procesa informaţii total găzduite în mediul virtual. Teoretic, deşi informaţiile nu se pot pierde pe net, acestea ar trebui programate să reziste unor posibile intenţii răuvoitoare, iar cele de importanţă pot fi arhivate în siguranţă pe site-uri cu plată sau proprii, prin aşa-numite postări pe „cloud”. De amintit evoluţia continuă în timp, ireversibilă, a suportului informaţiilor stocate, începând de la pereţii peşterilor, la papirusuri, pe hârtie şi… în eter!