Energia eoliană din Marea Neagră poate oferi noi oportunități de dezvoltare economică și socială României. Sunt concluziile unui raport, realizat de Banca Mondială, citat de reprezentanții Ministerului Energiei.
Documentul evidențiază impactul și potențialul de dezvoltare pe care îl are această industrie în țara noastră. Studiul face referire la implementarea unor proiecte care vor crea câteva zeci de mii de locuri de muncă.
Oportunitățile oferite de energia eoliană
Raportul citat, „Offshore Wind Roadmap for Romania”, a fost lansat după doi ani de muncă. Documentul face referire la oportunitățile și șansele de dezvoltare pe care le oferă energia eoliană din Marea Neagră. Conform comunicatului Ministerului Energiei, în studiul Băncii Mondiale se vorbește despre investiții în sistemul energetic eolian de miliarde de euro.
Astfel, implementarea unui asemenea proiect ar implica finanțări de 19 miliarde de euro până în 2035. Este estimată o putere energetică de 7 GW și înființarea a până la 77.000 de noi locuri de muncă.
„Energia eoliană din Marea Neagră este o şansă unică de dezvoltare a României, pe care nu avem voie să o ratăm. Suntem primii şi trebuie să rămânem în frunte! (...) O nouă zi cu veşti bune de la Ministerul Energiei. Astăzi a fost lansat public raportul Băncii Mondiale cu privire la potenţialul energiei eoliene din Marea Neagră pentru România, după un efort de doi ani de zile, susţinut integral din fonduri nerambursabile puse la dispoziţie de Comisia Europeană (DG Reform).
Experţi de talie mondială au analizat în premieră zona economică exclusivă românească din Marea Neagră, iar datele sunt fascinante: potenţial total de 76GW - 22GW pe platformă fixă şi 54 GW plutitoare; viteza vântului de 7,5-8 m/s; posibilitatea de a dezvolta proiecte între 3GW şi 7GW până în 2035”, a afirmat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, în comunicat.
Proiectul are efecte de multiplicare
Potrivit ministrului Sebastian Burduja, energia eoliană offshore obținută din Marea Neagră este verde. În plus, aceasta are un preț competitiv și presupune efecte mari de multiplicare în economia locală. Oficialul guvernamental a anunțat că anul viitor vor fi elaborate studiile privind amplasamentele viitoarelor centrale eoliene.
„Anul viitor, cu sprijin continuu de la Banca Mondială, Comisia Europeană şi Departamentul de Stat al SUA, vom finaliza studiul privind amplasamentele optime pentru viitoarele centrale eoliene. Am reuşit anul acesta să adoptăm legea energiei eoliene offshore, România devenind prima ţară din bazinul Mării Negre cu un cadru legal clar şi atractiv pentru investitori”, a mai spus Sebastian Burduja.
Potrivit spuselor sale, România este în avans față de statele vecine, în ceea ce privește energia eoliană. El a precizat că menținerea unui asemenea tempo de investiții va permite ca țara noastră să devină un hub regional.
„Suntem cu câţiva paşi înaintea tuturor celorlalte state din regiune şi trebuie să menţinem tempoul. Dacă vom fi în continuare primii, avem oportunitatea să devenim hub pentru întreaga regiune şi să ne jucăm până la capăt rolul de lider în asigurarea securităţii şi independenţei energetice. Mulţumesc Comisiei Europene şi DG Reform pentru sprijinul constant oferit în realizarea acestui proiect de importanţă naţională. Suntem încrezători că această colaborare va continua şi în etapa următoare", a adăugat Sebastian Burduja.
Energia eoliană implică două scenarii de implementare
Raportul ia în considerare două scenarii cu privire la acest tip de investiții. Prima ipoteză are în vedere dezvoltarea programului pentru energia eoliană prin implementarea a cinci proiecte prin care se vor instala 150 de turbine. Termenul limită de implementare ar fi 2035. Valoarea investiţiei în energia eoliană ar ajunge la 9 miliarde de euro, iar puterea instalată va avea 3 GW și va asigura 16% din necesarul de energie al ţării.
„În ceea ce priveşte lanţul de aprovizionare şi impactul economic, România va avea 28% conţinut local şi vor fi create aproximativ 21 de mii de locuri de muncă”, se menţionează în comunicat.
Al doilea scenariu are în vedere o implementare intensivă. În această variantă ar fi amplasate 360 de turbine instalate prin 7 proiecte, până în 2035. Investiția este estimată la 19 miliarde de euro, iar capacitatea instalată va fi de 7 GW. Se va asigura 37% din necesarul de energie al ţării.
„În ceea ce priveşte lanţul de aprovizionare şi impactul economic, România va avea 38% conţinut local şi vor fi create aproximativ 77 de mii de locuri de muncă”, se mai precizează în document.
Investiția va necesita fonduri europene și private
Raportul evidenţiază necesitatea atragerii de investiţii private şi de fonduri europene pentru dezvoltarea parcurilor eoliene offshore.
„Prin acest Roadmap, Ministerul Energiei îşi reafirmă angajamentul de a dezvolta infrastructura necesară pentru integrarea energiei din surse offshore, colaborând cu partenerii internaţionali şi statele din regiunea Mării Negre pentru a crea un lanţ de aprovizionare robust şi competitiv.
De asemenea, se vor intensifica eforturile pentru utilizarea porturilor româneşti în producţia şi construcţia echipamentelor necesare centralelor electrice eoliene offshore, astfel va fi consolidată poziţia României ca un centru regional în domeniul energiei regenerabile", precizează sursa citată.
Odată cu implementarea acestui program, România are oportunitatea de a deveni un lider regional în domeniul energiei eoliene offshore. Țara noastră se va implica, astfel, activ, în tranziţia energetică europeană.