Lupta cu „corectitudinea politică” liberală a dus la reanimarea demonilor în societatea americană. Dacă terorismul venea de la grupările jihadiste Al Qaeda/Daesh – ISIL autointitulat Stat Islamic, astăzi a renăscut terorismul de dreapta al grupărilor supremației albe (așa cum America a cunoscut terorismul negru, în istorie). În cursul nopții trecute la Charlottesville, o manifestație a grupărilor de extremă dreapta Ku Klux Klan, ale supremației albe, neo-naziste a fost întâmpinată cu o contramanifestație care a fost atacată cu o mașină intrată în mulțime.
Un mort și 19 răniți s-au înregistrat în momentul în care James Alex Fields Jr., de 20 de ani, din Maumee, Ohio, a intrat în viteză cu mașina în mulțime. El a fost arestat după ce a fugit de la locul tragediei, și a fost încarcerat la închisoarea din Albermarle-Charlottesville County Regional. Reacția a fost una dură a tuturor oficialilor americani, însă impactul redeșteptării monștrilor trecutului nu va trece prea repede.
Renașterea urii rasiale ca effect al unei relansări a limbajului deschis, liber, necenzurat, ca și replică la abordările corecte politic, este o tară care va costa America. Dezbateri privind discriminarea minorităților de culoare, latino/hispanică sau de alte origini sunt frecvente în SUA, ca și manifestări violente de protest ale populației de culoare la diferite intervenții în forță ale poliției sau acte în forță împotriva infractorilor sau inocenților de culoare. Or relansarea subiectului astăzi prin asemenea manifestări puternice ale Sudului SUA, conservator prin definiție dar ațâțat în porniri vindicative cu nuanțe rasiale și de ură profundă față de cei care sunt diferiți sau alte păreri redeschide cutia Pandorei a unor vremuri considerate de mult apuse după alegerea lui Barack Obama, el însuși președinte de culoare, la Casa Albă, în urmă cu 8 ani.
Ideea de a împrumuta o formula de atac terorist asupra țintelor soft prin utilizarea mașinilor lansate în viteză asupra mulțimilor pentru a face cât mai multe victime este una în măsură să califice drept terorism acțiunea tânărului radical. Deși formal este cercetat pentru ucidere cu intenție dar nu cu premeditare, abordarea de către procurer pe linia acțiunilor teroriste este foarte naturală, având în vedere că sunt evaluate și abordate în aceiași termeni și alte atacuri similare din SUA și din Europa. Iar SUA chiar nu avea nevoie de răbufnirea demonilor interni.
Subiectul relevă limita contestărilor regulilor jocului în politică și în abordarea publică a comunicării. Contestarea sistemului și tendința reformării lui sunt binevenite în condiția unor proiecte alternative. Însă contestarea de plano a oricărei abordări decente, de bun simț, de respect pentru aproape și pentru concetățean crează asemenea evenimente cu impact major și care pot duce la dezumanizare și la rupture majore în societățile occidentale. Contestarea de dragul contestării fără proiect poate impinge societatea spre extreme, pot da aripi extremiștilor de toate culorile să se manifeste și să propage ura și pot aduce în prim plan, cu mai mult curaj, manifestările naționaliste, xenofobe, islamofobe, anti-arabe și rasiste.
E motivul pentru care reacția majorității Republicane din Congres e binevenită, ca și reacția Președintelui Trump, care a condamnat atacul și a vorbit despre ură, dar nu a condamnat grupările Ku Klux Klan, neo-naziste și rasiste, ale supremației albe ieșite toate în stradă. Dealtfel, el a suferit cel mai puternic atac pe această temă, abordarea sa asupra campaniei electorale, angajarea lui Steve Bannon, proprietar al trustului media de extremă dreapta Breitbart News, ca și strateg al campaniei și al Președintelui fiind de asemenea contestată și legată de publicațiile conservatoare cu nuanțe rasiste pentru care a lucrat anterior.