Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a transmis o serie de propuneri la bilanţul de la şase luni de guvernare. Oficialul dorește ca domeniul Educaţiei să primească 15% din PIB şi ca profesorii la început de drum să primească un salariu mediu pe economie.
Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu cere 15% din PIB pentru domeniul educației, dar și salariu mediu pe economie pentru profesorii debutanţi. Acesta are în plan dezvoltatea învățământului, dar și o atmosferă mai prietenoasă în școli.
"Cer 15% din PIB pentru educaţie şi că orice profesor debutant să înceapă cu salariul mediu pe economie", a spus ministrul Educaţiei la Liga aleşilor locali ai PNL, care are loc la Poiana Braşov.
Sorin Cîmpeanu a precizat că proiectul "România educată" a fost un real succes."Toate obiectivele sociale, economice ale acestei ţări vor putea să fie atinse abia atunci când vom reuşi să ridicăm nivelul de educaţie al tuturor", a adăugat acesta.
Ministrul a mai declarat și că Guvernul a adoptat o OUG prin care a fost dublată alocaţia zilnică pentru cazare şi masă pentru participarea la olimpiadele naţionale. Acesta își dorește ca elevii să aibă cele mai bune condiții.
Cîmpeanu, noi schimbări în educație
"Le-am adus în rând cu cele internaţionale, care ajung până la 12.000 de lei, sau cu cele regionale, care ajung până la 4.000 de lei. Burse de performanţă vor putea primi toţi elevii care reprezintă România pe podiumurile internaţionale. De asemenea, autorităţile locale vor putea avea ocazia, pentru că de azi au bază legală, să contribuie la susţinerea educaţiei din perspectiva acestor premii", a spus ministrul Educaţiei.
Sursă: EVZ
Cîmpeanu a mai mărturisit că vrea să lase în urma sa câteva proiecte 'memorabile', iar unul dintre ele ar putea fi renunțarea la tabla clasică cu creta şi buretele.
Proiecte revoluționare pentru învățământ
"Aş vrea ca după această guvernare să rămână o serie de lucruri memorabile - renunţarea la tabla clasică cu creta şi buretele şi înlocuirea claselor cu table interactive, doar în acest fel un profesor, cu sau fără abilităţi digitale pronunţate, va fi nevoit să scrie cu creta pe o tablă digitală. Tinerii, elevii vor putea să înregistreze de pe un dispozitiv lecţia predată şi atunci şi profesorul va preda mai cu grijă ştiind că ceea ce se predă rămâne. (...) Ne dorim să facem şcoala mai prietenoasă, să ne concentrăm mai mult pe competenţe, decât pe memorarea informaţiei. Vă dau un exemplu: şcoala românească este obişnuită cu sistemul de notare de la 1 la 10. Eu sunt profesor de peste 30 de ani, ştiu foarte bine să notez nişte cunoştinţe, un conţinut cu note de la 1 la 10, dar îmi este mult mai greu să evaluez competenţele.
Dacă la nivel electoral (...) avem cunoştinţe despre modul de derulare a unui proces electoral, e bine, dar nu e suficient. Abilitatea este aceea de a înţelege platforma electorală şi asta face diferenţa, asta ne duce la alfabetizare funcţională, iar atitudinea înseamnă având cunoştinţele, având abilitatea de a înţelege platformele, să ai şi atitudinea potrivită să te duci la vot chiar dacă afară plouă sau ai alte lucruri de făcut cu prietenii. Iertaţi-mă că mi-am permis acest exemplu", a mai spus Cîmpeanu.