Nu reuşim să ne dezbărăm de un protocronism prostesc, de un izolaţionism dus la exagerare. Nu ne interesează decât ceea ce se întâmplă la noi în bătătură, în curtea noastră. Şi ignorăm restul lumii de parcă am fi buricul pământului, singurii supravieţuitori care contează ai planetei.
Una dintre tarele acestea o purtăm şi noi, cei din presă. Neagu Djuvara se mira pe drept cuvânt că buletinele de ştiri ale televiziunilor româneşti nu încep niciodată cu o ştire externă. Cu o decizie importantă care s-a luat la Bruxelles şi care ne poate schimba viaţa. Boierul exilat se mira că spiritul de cazarmă, de autoizolare, impus de Ceauşescu supravieţuieşte în mentalul colectiv. O hibă mai veche, pentru că Rădulescu Motru spunea: "Despre individualismul românesc s-a vorbit adeseori. Unii au făcut dintr-însul principala trăsătură caracteristică a românilor. Românului nu-i place tovărăşia. El vrea să fie de capul lui, stăpân absolut la el acasă. Cu o părticică de proprietate cât de mică, dar care să fie a lui. Din aceeaşi cauză el înclină puţin spre anarhie".
Puţin ne pasă de ce se întâmplă în lume. Suntem nişte splendizi ignoranţi. De aceea, cu mici excepţii, secţia externe a ziarelor este de obicei "Cenuşăreasa" redacţiilor. Mai grav este că nu băgăm de seamă nici măcar când aici la noi se discută probleme importante. Avem senzaţia că nu ne poate atinge, că nu are rost să ne umplem capul cu prostii.
Săptămâna asta a avut loc, la Bucureşti, Seminarul Regional "O abordare sinergetică a cunoaşterii strategice în Regiunea Extinsă a Mării Negre", organizat în cooperare cu Şcoala pentru Guvernare "John F. Kennedy" a Universităţii Harvard. Credeţi că a interesat pe cineva din "presa mare"? Aiurea! Ce Marea Neagră? Nu-i mai important ce păţesc Oana Zăvoranu sau Irinel Columbeanu, împănat cu ceva politicieni imberbi?
La seminar au participat demnitari şi militari cu rang înalt din Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Moldova, România, Slovenia, Ucraina, Ungaria, Turcia şi Statele Unite ale Americii. "La sfârşitul Evului Mediu, Marea Neagră era «placa turnantă a comerţului internaţional»", aşa cum spunea un reputat istoric român, Gheorghe I. Brătianu. Şi aş adăuga că nu doar comerţul putea fi avut în vedere, ci şi sfera culturală şi cea politică. După aproape o jumătate de mileniu, Marea Neagră are din nou oportunitatea de a câştiga un statut proeminent în relaţiile internaţionale, de a deveni mai degrabă o punte de legătură decât o frontieră", a spus George Cristian Maior, directorul SRI. Instituţie care, spre onoarea ei, a fost unul dintre coorganizatorii acestui seminar.
Dincolo de frazele diplomatice, este clar că seminarul este o prelungire a doctrinei Băsescu care a lansat expresia "Marea Neagră - lac rusesc". De semnalat este că Rusia nu a fost prezentă!
Proiectul românesc "Marea Neagră - lac rusesc" este simplu. Prin Tratatul de la Montreux, din 1936, le este interzisă navelor militare neriverane prezenţa mai lungă de trei săptămâni în Marea Neagră. Marea Neagră a încetat să mai fie o mare liberă din 1936, când Rusia sovietică şi Turcia au transformat Pontul Euxin într-o mare, un condominium ruso-turc. Constantin Argetoianu spunea despre acest tratat că "este o uşă trântită peste degetele României".
Prin intrarea României şi Bulgariei în NATO, Occidentul a revenit la Euxin. România vrea internaţionalizarea Mării Negre. Ruşii nu! Vă daţi seama ce ar însemna pentru Moscova prezenţa unei flote americane la Constanţa?
Cam asta-i miza reală. Ca să nu vorbim şi de conflictele îngheţate. În Republica Transnistreană nu s-a încheiat războiul, putându-se vorbi despre un conflict îngheţat. Germania anunţă pe canale nediplomatice că ar fi de acord cu o federalizare a Repu blicii Moldova. Georgia îşi linge încă rănile după intervenţia rusească. Şi câte ar mai fi de discutat... Dar nu-i aşa că nu interesează pe nimeni? Nu merită să ne pricepem la politică externă. Suntem specialişti în geopolitică a orbului! Nu-i mai bine să discutăm despre teoria adulterului dâmboviţean?