Am citit într-un ziar care se adresează comunității de afaceri că angajatorii au început să dea teste de gramatică la recrutare. Companiile se lovesc de greșelile elementare ale celor pe care-i angajează. Vorbim aici despre absolvenți de învățământ superior, care folosesc construcții de tipul „Vrea decât să ajute“ sau „Mai îmi dai o dată cartea?”. Ziarul Financiar arată că, în iunie 2014, mai mult de un sfert (27%) dintre copiii de 14 ani care au susţinut, Evaluarea Naţională la clasa a VIII-a (adică peste 43.000 de copii) nu au reuşit să ia notă de trecere la acest examen pentru materia „Limba şi literatura română“.
Mi-am amintit de acest articol citind acordul secret pe care guvernul Ponta l-a încheiat, la 27 octombrie, cu o săptămână înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, cu sindicatele: bani, bani, bani. Nici o măsură care să vizeze concret creșterea calității. Așa se explică de ce sindicatele nu au avut niciun cuvânt de spus în momentul în care presa a făcut public modul în care un lider PSD din Satu Mare recunoștea fără rușine că toți directorii de școli din județ au fost puși politic, iar rolul lor este să colecteze voturi. „Când se repartizează bugetul – zero (...) şi garantez că niciunul nu mai primeşte nimic. Staţi şi muriţi, asta e viaţa”, amenința șeful PSD Satu Mare, Mircea Govor. Șantaj și abuz în serviciu în cea mai clară formă, doar că Parchetul lui Nițu se face că nu vede.
În sfârșit, mai adaug la acest tablou decizia Guvernului de a le da liber studenților în zilele de vineri și luni din preajma turului doi al prezidențialelor. Nu este doar dorința de a-i ține pe aceștia departe de urne, este o intervenție brutală în procesul de învățământ. Două zile în care nu se țin cursuri și care, în orice universitate serioasă, ar crea probleme.
Sistemul românesc de învățământ arată acum ca un sat din Călărași: ținut de baronii PSD în sărăcie, îndopat la alegeri cu pomeni electorale, fără perspective. Acum înțelegem mai bine de ce protestele față de Ordonanța de Urgență emisă în iarna anului trecut au fost atât de slabe. Majoritatea universităților au fost fericite că puteau lua niște bani de pe urma celor care nu au luat bacalaureatul.
Consecințele se vor vedea pe termen mediu și lung. În primul rând, tot mai mulți absolvenți de liceu aplică la universitățile din spațiul european. Multe state din UE fie le permit să studieze gratuit, fie cer o taxă insignifiantă, în special dacă ne raportăm la beneficiile obținerii unei diplome a unei universități prestigioase, fie – așa cum se întâmplă în Anglia – finanțează studiile universitare în condiții extrem de avantajoase. Puțin probabil ca acești tineri să se mai întoarcă în România după ce termină facultatea, în condițiile în care piața muncii din această țară devine ea însăși tot mai coruptă și tot mai multe angajări, inclusiv în mediul privat, se fac pe bază de pile și cunoștințe. În al doilea rând, PSD, preocupat doar să alimenteze învățământul universitar, ignoră complet școlile profesionale, deși și aici s-ar putea deschide instituții private de învățământ.
Pe termen lung, România își pierde unul din cele mai importante avantaje competitive în bătălia pentru atragerea investitorilor străini.
Mă întreb dacă nu cumva PSD duce o politică intenționată de distrugere a învățământului, ca rezultat al unui amestec între frustrările unui plagiator pus la zidul infamiei și conștientizarea faptului că o populație mai puțin educată este mult mai ușor de cumpărat și de controlat.