Poporul a început să aibă mai multă încredere în Ponta decât în Antonescu.
Ne spune asta ultimul sondaj IMAS, publicat în ziarul lui Patriciu, un simplu membru al PNL. Cum, de o vreme încoace, Patriciu şi Băsescu se tot gudură şi-şi dau, tandru, târcoale, mulţi privesc cu mefienţă la acest sondaj. Dar, în afară de teoria conspiraţionistă potrivit căreia Patriciu ordonă celor de la IMAS să-l îngroape pe Antonescu, nu există nicio probă că acest institut ar manipula datele culese din teren. Eu cred că procentele celor de la IMAS ar putea fi corecte şi explicabile prin faptul că, de peste o lună, Antonescu a intrat în vacanţă, în timp ce Ponta a profitat de terenul liber şi a fost cel mai activ lider al opoziţiei.
Sondajul ridică însă un mare semn de întrebare: cine va fi candidatul la preşedinţie al USL? În protocolul uniunii scrie că va candida la preşedinţia României "persoana cea mai bine plasată într-un sondaj de opinie la nivel naţional". Iar partidul care nominalizează candidatul la preşedinţie pierde (ipoteticul) post de prim-ministru, în 2012. Până la acest sondaj, era clar că Ponta va fi stăpân peste Palatul Victoria, iar Antonescu va domni la Cotroceni. Acum, dacă tendinţa care rezultă din sondajele IMAS este confirmată şi se menţine şi în următoarele luni, preşedintele PSD ar trebui să se pregătească pentru a candida în alegerile prezidenţiale. Povestea aceasta va provoca multă confuzie şi întrebări în interiorul USL. Ce preferă baronii PSD, adevăraţii şefi ai partidului? Să aibă un om la Cotroceni sau la Palatul Victoria? Răspunsul este că alde Mazăre, Oprişan, Dragnea vor să pună mâna pe banii de la buget şi nu-şi doresc să fie şefii lui James Bond sau să se implice în rafinamentele politicii externe. Dar cum se va rezolva această problemă, dacă popularitatea lui Ponta rămâne constant peste cea a lui Antonescu, iar protocolul USL spune clar cum se împart posturile de premier şi de preşedinte? Aparent, acestea sunt simple chestiuni tehnice, care pot fi rezolvate în spatele uşilor închise. Nu cred că liderii USL sunt atât de inconştienţi încât să rupă alianţa înainte de alegeri, atâta timp cât ea reprezintă o formulă câştigătoare. Degeaba avertizează Băsescu că, potrivit Constituţiei, preşedintele "desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament". Partidului, nu alianţei, arată Băsescu. Dar nu cred că această ameninţare îi va determina pe liderii PSD şi PNL să se separe, acum. Nici nu-mi închipui că în PNL vor izbucni revolte împotriva unui lider care stă foarte bine în sondaje. Este adevărat, Patriciu pare că încearcă să-i împingă la luptă împotriva lui Antonescu pe Teodor Meleşcanu şi pe Călin Popescu Tăriceanu. Cu adevărat interesant la ultimul sondaj IMAS este că, pentru prima oară, Adevărul cere să se măsoare încrederea în Tăriceanu (17,6%) şi Meleşcanu (14,9%). Rezultate bune, care sugerează că cei doi au potenţialul de a-l contesta pe Antonescu. Dar nu cred că fostul premier şi fostul diplomat, ajuns şi ministru al Apărării, se vor lăsa manevraţi şi vor intra, în plină campanie electorală, într-un conflict deschis cu preşedintele partidului lor.
Repet, nici USL nu se va rupe şi nici Antonescu nu va fi înlocuit de la conducerea PNL atâta timp cât sondajele le sunt favorabile. Este destul de posibil ca, până la alegeri, Băsescu să nu reuşească să-i scoată pe iubiţii săi pedelişti din mlaştina în care s-au afundat. Dar actuala situaţie, cu un Ponta aflat în competiţie cu Antonescu, cu conflictele din PNL întreţinute de Patriciu, cu războiul de hărţuială dintre liberali şi socialişti, îi crează lui Traian Băsescu speranţa că, după 2012, va putea manipula în favoarea sa tensiunile din USL. Strania oştire a zişilor liberali, a post-comuniştilor conduşi de un playboy şi a mercenarilor din unitatea de dezinformare a fostului turnător "Felix" are consistenţa armatei cruciate sosite la Nicopole pentru a elibera Ţara Sfântă.