Amabilităţile" schimbate recent de preşedintele Băsescu cu mai mulţi oficiali ruşi sunt parfum de tei faţă de tensiunile între Ungaria şi Rusia. Cauza: trei înalţi oficiali unguri arestaţi sub acuzaţia de spionaj în favoarea Rusiei. Un scandal de spionaj care poate avea efecte devastatoare pentru ambele ţări. Şi pentru NATO.
Lajos Galambos, şef al contraspionajului maghiar (Oficiul ungar pentru siguranţa naţională - NBH) între 2004 şi 2007, Sandor Laborc, succesorul său în funcţie până în 2009, cel care a asigurat în aceeaşi perioadă şefia Comitetului pentru Informaţii al NATO, la fel ca şi Gyorgy Szilvasy, fost ministru al securităţii naţionale din Ungaria în perioada 2007-2009, fost şef de cabinet al premierului socialist Ferenc Gyurcsany, au fost arestaţi la începutul lunii iulie, sub acuzaţia de spionaj în favoarea Rusiei şi spălare de bani ruseşti. Presa maghiară susţine că serviciile secrete din Ungaria ar fi fost direct implicate în operaţiunea prin care un pachet important de acţiuni al companiei ungare de petrol MOL, vândut iniţial către firma austriacă OMV, a ajuns în posesia ruşilor de la Sugurneftegas. Înainte de a opera aceste arestări spectaculoase, guvernul de la Budapesta a împrumutat 1,88 miliarde euro cu care a răscumpărat 21,2% din acţiunile MOL de la grupul rus. Dmitri Medvedev şi Vladimir Putin, dar şi servciile ruseşti de informaţii, au, probabil, ceva fibrilaţii în legătură cu arestările de la Budapesta, dar nu scot, deocamdată, nici o vorbă. Mai ales Vladimir Putin, despre care presa, dar şi oponentul său la alegerile din 2004, Ivan Ribkin, afirma că ar deţine, prin intermediari de mare încredere din KGB-FSB, 37% din acţiunile Sugurneftegas şi 4% din acţiunile Gazprom. Potrivit revistei poloneze "Wprost", Ribkin a dispărut în împrejuări neelucidate după ce a afirmat că Putin ar fi cel mai bogat om din Rusia şi că unul dintre intermediarii săi este Ghennadi Timcenko, un rus care trăieşte la Geneva şi deţine 50% din firma Gunvor Services, cu profituri anuale nete din afaceri cu petrol cuprinse între opt şi zece miliarde de euro. Presa maghiară, ca şi cea rusă, au tratat subiectul cu maximă rezervă şi precauţie. Oricum, mass-media sunt şi vor fi alimentate cu scurgeri dirijate de date, deoarece informaţiile în baza cărora s-au formulat acuzaţiile au fost clasificate până în 2089, deci pentru următorii 78 de ani. Dacă ar fi să-i dăm crezare lui Tamas Fellegi, ministrul Dezvoltării Naţionale, Ungaria intenţionează să răscumpere şi alte pachete de acţiuni la companiile ce au fost privatizate de guvernele socialiste în anii trecuţi, în special în domeniile strategice. Probabil nu întâmplător, fiindcă este greu de crezut că oficialii unguri, recent arestaţi, au spălat bani ruşi doar pentru cumpărarea companiei MOL. Cei doi generali care au condus contraspionajul maghiar nu se află la primul scandal de proporţii. Lajos Galambos a fost nevoit să demisioneze de la şefia NBH în mai 2007, după scandalul legat de fondul "Unu pentru toţi", folosit pentru inginerii financiare, inclusiv pe relaţia cu Rusia, de serviciile secrete din ţara vecină. Trecutul lui Sandor Laborc - a urmat între 1983 şi 1989 cursurile academiei KGB din Moscova - a fost adus pe tapet la numirea în fruntea Comitetului de Informaţii al NATO, în 2008. Ca și Galambos, şi Laborc a plecat prin demisie din fruntea NBH în iulie 2009, fiind acuzat că, printr-o companie formată din poliţişti şi ofiţeri ai serviciilor de informaţii, a coordonat spionarea unor politicieni. Este clar că ancheta Parchetului militar din Budapesta are o componentă antirusească, iar operaţiunea botezată de jurnalişti "Ofiţerii top secret", declanşată mai întâi în ministerul de externe, decimează acum serviciile secrete. Orban şi-a propus să cureţe sistemul de oamenii legaţi direct sau indirect de Rusia şi de fostul sistem comunist. Presa ungară mai spune că ancheta nu va ocoli clasa politică, că se apropie de fostul premier socialist Ferenc Gyurcsany, care ar putea ajunge în boxa acuzaţilor, şi că nici socialistul Peter Medgyessy, fiul unui fost general din securitatea lui Kadar, documentat a fi fost "ofiţerul top secret D-209", nu se simte foarte bine. Iar surprizele nu se opresc aici şi, cu siguranţă, vom mai vorbi despre ele. Şi, probabil, pe principiul domino-ului, şi despre... românii care lucrează pentru ruşi.