Ce s-a întâmplat recent la mănăstirea lui Iustin Pârvu nu este şi nu trebuie interpretat ca un "incident".
Aniversarea cu parfum legionar a călugărului este doar expresia cea mai stridentă a unui fundamentalism ce caracterizează o parte deloc de neglijat a clerului şi a laicilor practicanţi din BOR. Fireşte, nu e indicat să vorbeşti despre funie în casa spânzuratului, dar sunt lucruri care deja ţin de evidenţă.
Mulţi dintre cei ce intrăm regulat în bisericile ortodoxe, dintre cei ce ascultăm predicile preoţilor sau poveţele date sub taina spovedaniei putem realiza profunda neadaptare spirituală a unor preoţi la vremurile actuale. Asta în contrast cu perfecta asimilare a regulilor unui capitalism feroce, în virtutea cărora, cel puţin în unele biserici din Bucureşti, îşi permit să perceapă sume exorbitante pentru serviciile religioase. Dacă simpla observaţie şi interacţiunea cu oamenii Bisericii nu ar fi suficientă, atitudinea Patriarhiei faţă de ce se petrece la Petru Vodă demonstrează cu asupra de măsură cele de mai sus. După abia trei zile de când i s-a cerut un punct de vedere, Patriarhia publică un comunicat, în care evită însă cu îndărătnicie să se pronunţe. În stilul deja consacrat, în duh de ceartă, Patriarhia îi trage de urechi pe jurnaliştii care tratează subiectul şi nu spune de fapt nimic despre problema în sine.
În cazul "Petru Vodă", strategia are un dublu sens. Dintr-un anumit unghi, problema pare chiar favorabilă PF Daniel, care o poate folosi ca armă împotriva mitropolitului de la Iaşi, ÎPS Teofan, care arhipăstoreşte şi ţinutul Neamţului, unde este situată mănăstirea lui Iustin Pârvu. Autonomia eparhială prin care Patriarhia a aruncat în cârca ÎPS Teofan responsabilitatea pentru manifestările legionare de la Petru Vodă nu l-a împiedicat însă pe patriarh, în urmă cu doar câteva luni, să intervină la CNA în defavoarea unei cereri a Mitropoliei Moldovei de a acorda licenţă pentru un nou post de radio creştin, Doxologia. Atunci, patriarhul a considerat că autonomia eparhială nu justifică o asemenea îndrăzneală, prin care Trinitas-ul şi-ar fi pierdut exclusivitatea în zonă. Dezicerea de problema de la Petru Vodă ar fi avut şi o doză accentuată de ipocrizie. Căci în 1990 însuşi actualul patriarh, în calitate de proaspăt mitropolit al Moldovei, aproba înfiinţarea acestei mănăstiri. Şi dacă atunci nu ar fi avut cum să prevadă derapajele la care s-a ajuns astăzi acolo, în 2008 sigur ştia că gruparea monahală şi mulţi dintre credincioşii ce frecventau mănăstirea ajunseseră să împărtăşească ideologia naţionalist-legionară. În cunoştinţă de cauză deci, în urmă cu fix trei ani, când Iustin Pârvu a împlinit 89 de ani, proaspătul patriarh, ce era în acelaşi timp şi locţiitor de mitropolit al Moldovei, l-a primit în reşedinţa de la Iaşi pe călugărul cu vederi de extremă dreapta şi, ca un dar aniversar, a cerut Sinodului ridicarea sa la rangul de arhimandrit. Rezultatul a fost că, până la urmă, Petru Vodă a devenit un fel de stat în statul BOR, un loc unde Constituţia României are infinit mai puţină trecere decât literatura legionară. "Duhovnicul neamului" Iustin Pârvu săvârşeşte slujbe de cununie în absenţa actelor de căsătorie civilă, pentru a vorbi doar de evenimentele devenite publice prin însăşi infatuarea personajelor ce s-au considerat astfel "alese". După ce l-a "girat" de două ori, patriarhul nu ar fi fost, aşadar, consecvent cu sine însuşi dacă lar fi apostrofat acum pe bătrânul fost legionar şi fost deţinut politic în închisorile comuniste. În al doilea rând, o atitudine tranşantă ar fi prezentat riscul de a stârni "sminteală" în Biserică. Patriarhul îşi cunoaşte foarte bine "turma". Ştie că nu sunt puţini cei care ar fi în stare să cânte din toţi rărunchii "Sfântă tinereţe legionară", pe care astfel i-ar putea pierde.
Nu în ultimul rând, trebuie zis că atitudinile tranşante nu sunt specialitatea actualei conduceri a BOR. Mitropolia de la Cluj, de pildă, a fost tolerată tot ca un fel de stat în stat, deşi a stat mereu ca un ghimpe în coasta celei de la Sibiu. Patriarhul a închis ochii şi a preferat să nu se uite deloc în acea curte, câtă vreme a trăit rivalul său de la alegerile din 2007, ÎPS Bartolomeu. Când acesta a trecut la Domnul în schimb, a înfiinţat rapid la Cluj o subredacţie a ziarului "Lumina". Ţinând cont de vârsta înaintată a lui Iustin Pârvu, se pare că aceeaşi strategie a neimplicării va aplica şi la Petru Vodă. Fundamentalismul nu va dispărea însă din BOR odată cu foştii legionari. Ca o boală ruşinoasă, acesta s-a trasmis deja la mulţi din tânăra generaţie. Asta poate şi pentru că BOR a condamnat masoneria, în perioada interbelică, dar niciodată legionarismul. Şi nici măcar nu trebuie să fii filosemit ca să observi asta.