Ştiu, subiectul numărul unu rămâne cel al alegerilor locale. Surprize, dezamăgiri, glorie, cădere... Despre toate astea când vom vedea rezultatele finale.
Sunt, într-adevăr, multe de zis. Ceea ce a trecut neobservat, în vria localelor, e un fapt care se poate dovedi extrem de grav. Ministrul interimar al educaţiei a emis un ordin prin care schimbă componenţa Comisiei de Etică.
Această Comisie este, într-adevăr, numită prin ordin de ministru. Şi are ca misiune verificarea cazurilor de plagiat. Organismul ar trebui să reunească oameni cu un prestigiu profesional şi o integritate dincolo de orice bănuială. E ca un fel de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, doar că vizează cercetători şi profesori români. Verdictul acestei comisii poate pune capăt brusc unei cariere academice şi, uneori, chiar unei cariere politice.
Schimbarea componentei e suspectă în primul rând pentru că e făcută de un ministru cu interimatul pe sfârşite. Ce grijă importantă avea acum ministrul Pop! Să înlocuiască judecătorii plagiatelor din România. Are pe cap examenele de capacitate, de bacalaureat, închiderea anului şcolar. De ce i-a căşunat tocmai pe Comisia de Etică?
În al doilea rând, schimbare componentei comisiei vine după nici trei săptămâni de când un fost ministru al educaţiei, cel pe care Liviu Pop l-a şi înlocuit temporar, a fost acuzat de plagiat şi a demisionat din funcţie. Membru de vază al PSD, Ioan Mang este abia la începutul suferinţelor. Pentru că demisia din funcţia publică nu-l scuteşte de ancheta Comisiei de Etică, cea care ar putea să propună, cum ar fi şi firesc, retragerea titlului universitar.
Aşadar, nici politic n-a fost un moment prea bine ales. Există suspiciunea că cineva pregăteşte în grabă "albirea" lui Mang. Chiar şi această bănuială aruncă o lumină proastă asupra învăţământului şi cercetării din România. Liviu Pop n-a dat nicio explicaţie publică asupra schimbării componentei comisiei. Aici nu era vorba de nişte poziţii politice de secretar de stat sau directori pe care partidele ne-au obişnuit să le umple cu propria clientelă. E vorba de o grup de judecători care trebuie să fie deasupra oricărui interes, care nu are legătură cu activitatea ştiinţifică. Erau cei dinainte nepotriviţi? Existau suspiciuni de partizanat? Liviu Pop trebuia să explice şi nu a făcut-o.
Schimbarea componentei comisiei seamănă izbitor cu schimbarea hârtiei prin care Inspectoratul de Stat în Construcţii se constituia parte civilă în procesul "Trofeul Calităţii". Da, e vorba de deja celebrul Grăjdan care a încercat să îşi slujească şeful politic aflat la ananghie.
Tăcerea ministrului interimar pune chiar comisia într-o postură ingrată. Numirea pe şest, descoperită de presă în Monitorul Oficial, da senzaţia unei mânăreli cu iz politic. Şi asta mânjeşte de la început bună credinţă a membrilor abia numiţi.
Şi, totuşi, cum îşi poate imagina cineva că această comisie poate să dea un verdict pe un caz clar de plagiat, altul decât cel evident pentru toată lumea? Există o comunitate ştiinţifică în ţară şi în afară. Un asemenea demers de "curăţare politică" nu ar trece neobservat. Ba, mai mult, ar arunca o îndoială teribilă asupra comunităţii academice din România, oricum destul de prost văzută în afara ţării.
Va putea această comisie să dea o decizie care să îl absolve pe profesorul Mang, în condiţiile în care o ţară întreagă a văzut probele, cercetătorii "păgubiţi" au recunoscut şi ei fraudă, reviste străine au scris despre acest nemaintalnit caz în care însuşi ministrul educaţiei pare a fi un plagiator de duzină? Ei, bine, nu cred. Cred că Ioan Mang va fi drastic sancţionat. Şi asta pentru a avea o comisie de etică credibilă. Suspect de credibilă!