EDITORIALUL EVZ: Mona Muscă, proba impotenţei justiţiei

Ioana Lupea: "Mona Muscă este singurul politician fost informator al Securităţii supus rigorilor legii, până la capăt."

Paradoxal, dar tocmai promptitudinea implacabilă cu care justiţia îşi face datoria în această speţă este o probă a impotenţei ei. Dacă Mona Muscă ar fi rămas în parlament ca Rodica Stănoiu sau ar fi fost un oligarh roşu ca Dan Voiculescu, cel mai probabil dosarul ar fi fost expediat de la o instanţă la alta până la calendele greceşti. Spre deosebire de toţi ceilalţi politicieni cu pete, Mona Muscă, demisionară din toate funcţiile publice şi politice, a ajuns un om obişnuit, în faţa căruia justiţia nu are niciun fel de complexe. Dreptatea se împarte în România numai simplilor cetăţeni.

Justiţia a pronunţat în cazul Monei Muscă o sentinţă definitivă de colaborare cu Securitatea la numai 7 luni de la verdictul CNSAS, dat în septembrie 2006. Pe 14 august 2008, Parchetul a declanşat împotriva ei şi urmărirea penală, pentru că a declarat, în fals, că nu a făcut poliţie politică. De la decizia CNSAS în privinţa colaborării lui Dan Voiculescu cu Securitatea sub numele „Felix“ au trecut doi ani şi trei luni, iar dosarul se plimbă între instanţe. Ultima găselniţă pentru amânarea lui a fost că judecătorii nu au certificatul care să le permită accesul la documente secrete, cu toate că acestea sunt, potrivit legii, cât se poate de publice. Numele reclamantului de pe coperta dosarului i-a inhibat nu numai pe judecătorii simpli, ci şi pe cei ai Curţii Constituţionale care au decis neconstituţionalitatea legii CNSAS, oferind timp preţios demnitarilor colaboraţionişti. Justiţia este neputincioasă şi în faţa fostului ministru al justiţiei Rodica Stănoiu, cu nume de cod Paula, de la al cărui verdict de informator se împlinesc în decembrie doi ani şi al cărei dosar s-a înţepenit într-o expertiză grafologică.

În timp ce angajatul Securităţii, partenerul politic al PSD şi proprietarul Antenelor este intangibil, Mona Muscă, ce s-a retras din viaţa publică, plăteşte cu vârf şi îndesat informările date Securităţii pe vremea când era profesor la studenţii străini. De fapt, fostul lider politic chiar ispăşeşte păcatele comuniste şi ale colegilor demnitari ofiţeri şi informatori ai Securităţii, care-şi văd imperturbabili de cariera politică, cu şanse să fie votaţi uninominal. Foarte curând, probabil chiar înainte de alegerile parlamentare, CNSAS va fi transformat de parlamentarii manevraţi de Ion Iliescu şi Dan Voiculescu într-un oarecare institut de cercetare în subordinea Academiei României. Procesul de deconspirare a demnitarilor informatori se va încheia astfel cu un singur vinovat, declarat ca atare şi de justiţie: Mona Muscă.

Ironia sorţii: Mona Muscă ar putea să fie salvată de la condamnarea penală pentru fals şi uz de fals chiar de Dan Voiculescu. Sintagma de „poliţie politică“ din declaraţia depusă la parlament, proba procurorilor, a dispărut odată cu legea CNSAS declarată neconstituţională la sesizarea avocaţilor lui Dan Voiculescu.