Partida de şah pentru şefia Senatului s-a încheiat. Post-factum, putem descifra destul de uşor strategiile jucătorilor.
Cheia pentru şah, urmat de mat, a fost la unguri, iar ei au jucat corect. Să recapitulăm. Într-un elan greu de înţeles în logica politicii inteligente, PSD decide să-l excludă pe Mircea Geoană din rândurile sale. Asta deşi au fost preveniţi, inclusiv de către Geoană, că opoziţia poate pierde funcţia numărul doi în stat. Şahul la Geoană este dublat de şahul la preşedintele Băsescu. Opoziţia anunţă că declanşează şi procedura de suspendare a eternului inamic de la Cotroceni. Scandalul Apostu de la Cluj este acoperit de gălăgia pesedisto-uselistă de la Bucureşti. Încep scenariile, că fără ele probabil că n-am fi români. Fiecare politician sau analist care se perindă pe la televiziuni pare, în anumite momente ale partidei de şah, depozitar de adevăruri unice. Scenariul de panică maximă a fost acela că ungurii ar fi bătut palma cu PSD, că nu vor accepta nici în ruptul capului un candidat unic al coaliţiei de guvernare, că omul lor va fi votat şi de opoziţie, în schimbul sprijinului pentru debarcarea lui Băsescu. Existau voci care anunţau, apocaliptic, şi un candidat al UNPR. Bogdan Chireac jubila, citând din onorabilul Adrian Năstase şi povestind ce deşteaptă este strategia opoziţiei. Deja se discuta ce ar însemna preşedinţia interimară a lui Marko Bela sau a lui Gyorgy Frunda. E adevărat, ungurii au fost ofertaţi de către opoziţie. Numai că USL a declanşat morişca atacului public la primii doi oameni din stat pe vorbe, fără negocieri serioase. Ungurii, fideli angajamentului faţă de coaliţia de guvernământ, nu au dat vrabia din mână pe cea de pe gard şi nu au trecut de partea opoziţiei. Ei au cerut şi au obţinut de la PDL şefia Secretariatului General al Guvernului, eliberată la ţanc, ca prin farmec, de către premierul Boc. Spre nemulţumirea lui Frunda care, negociator feroce, dorea să dea la schimb voturile pro-Blaga pentru un minister de influenţă, cu atribuţii în absorbţia fondurilor europene. N-a fost să fie... Din fericire, UDMR nu a cerut, la schimb, vot accelerat pe statutul minorităţilor, ceea ce ar fi aruncat în aer electoratul PDL din Ardeal, fieful tradiţional al portocaliilor. Din toată povestea asta, fiecare câştigă ce a semănat. PSD iese, aşa cum a dorit cu orice preţ, cu un lider întărit (Victor Ponta), unul minus (Mircea Geoană) şi un partid mai slab, după ce adepţii lui Geoană îl vor urma pe idolul lor în mult-trâmbiţata construcţie politică lansată la Marea Adunare Naţională de la Dăbuleni, prin Proclamaţie. PDL obţine o strângere a rândurilor partidului în jurul conducerii actuale, prin îmbunarea aripii Blaga, cu pierderi minime, fiindcă şefia SGG nu-i de colea, dar în economia partidei de şah era soluţia cea mai "economică". Faptul că Blaga a fost ales demonstrează că mult-speculatul conflict cuTraian Băsescu ori n-a existat, ori a fost stins la timp. În anul electoral care va urma, un non-combat al grupării Blaga şi al acestuia, personal, ar fi atârnat foarte greu în balanţa alegerilor. UDMR şi UNPR, pragmatice cum le ştim, au dovedit că nu stau conjunctural lângă PDL, ci simt că USL, în formula actuală, nu va ajunge la obiectivul pentru care s-a constituit, adică la putere. Sigur că obţinerea şefiei Senatului pentru PDL implică şi riscuri. Principalul partid de guvernământ are acum şefia guvernului şi a ambelor camere din Parlament. Legile organice tot nu vor trece, nici prin Senat, nici prin Camera Deputaţilor, fiindcă pentru acestea este nevoie de mai mult decât o majoritate simplă. Opoziţia va pune beţe în roate oricărei legi promovate de coaliţie şi va arăta cu degetul către Putere, în general, şi către Traian Băsescu. Asta fiindcă nu-şi va permite încă un eşec legat de procedura de suspendare a preşedintelui. Ori, Traian Băsescu trebuie să devină ţinta tuturor nemulţumirilor populaţiei pentru ca visul suspendării să prindă viaţă. Unde încape în toată povestea asta o alianţă politică între PDL şi PSD, aşa cum prezice Sebastian Lăzăroiu, vom trăi şi vom vedea. Dacă avem ce, vom şi consemna.