Guvernul poate să modifice HG 223/2013, prin care au fost secretizați rezerviștii Serviciului de Informații Externe(SIE), fapt care ar limpezi, definitiv și irevocabil, scandalul „Victor Ponta- ofițer acoperit al SIE între anii 1997-2001”. Soluția a fost oferită de președintele Traian Băsescu. Într- un interviu pentru ziarul ”Adevărul”, șeful statului a reluat ofensiva pe această temă la adresa candidatului PSD la Președinție. În cazul în care Executivul nu face acest lucru, șeful statului a apreciat că Justiția ar putea rezolva această enigmă. Traian Băsescu a refuzat însă, pe un ton ușor iritat, să fie cel care inițiază un demers în instanță. El a apreciat că, dacă societatea civilă vrea să afle adevărul în legătură cu această speță, se poate adresa instanței, mai ales că, potrivit șefului statului, este o informație de interes public. În cazul unui proces, instanța ar putea să ceară anexa secretă a HG 223/2013.
Traian Băsescu are dreptate. Ca și în cazul lui Klaus Iohannis, cred că alegătorii trebuie să știe ce votează. În momentul de față, primii doi candidați cu șanse să câștige cea mai importantă funcție în stat sunt Victor Ponta și Klaus Iohannis. Ce mai probabil, ei vor intra în finala prezidențială. Asupra ambilor planează incertitudini. Diferența este că doar Klaus Iohannis este aproape de a-și limpezi situația juridică. Pe 18 noiembrie, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) va avea primul termen de judecată în recursul formulat de ANI, în dosarul în care primarul Sibiului este acuzat de incompatibilitate. S-ar putea să fie mai multe termene, s-ar putea să fie unul singur. De cealaltă parte, Victor Ponta este acuzat de președinte că a fost ofițer acoperit al SIE și a încălcat astfel Constituția.
Din punct de vedere juridic, speța nu este chiar simplă. Cel puțin așa am înțeles citind cu atenție opinia separată a lui Augustin Zegrean și Daniel Morar- președintele Curții Constituționale, respectiv, judecător al CCR. Opinia a fost formulată după ședința Curții în care a fost judecată contestația depusă de Gheorghe Funar împotriva candidaturii lui Victor Ponta. Din lunga și consistenta argumentație juridică a celor doi am reținut că CCR „trebuia să îşi stabilească competenţa de a judeca această contestaţie ca fiind una care priveşte verificarea condiţiilor de eligibilitate a unui candidat şi nu ca pe o contestaţie privind înregistrarea sau neînregistrarea unei candidaturi, conform art. 31 din Legea nr. 370/2004.”
Augustin Zegrean și Daniel Morar au analizat atât Constituția, cât și reglementările legale în vigoare (Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare Legea nr. 1/1998 privind Serviciul de Informaţii Externe) și au ajuns la concluzia că legislația actuală „stabileşte interdicţia pentru personalul activ al Serviciului de Informaţii Externe de a candida şi de a fi ales în funcţia de Preşedinte al României.” Mai mult, în opinia celor doi, „Curtea (...) trebuia să solicite Serviciului de Informaţii Externe datele necesare pentru a stabili dacă Victor-Viorel Ponta este sau nu cadru activ al acestui serviciu, iar în baza informaţiilor primite, să decidă dacă sunt sau nu întrunite condiţiile de eligibilitate pentru acest candidat”.
Mai mult ca sigur, vom afla dacă Klaus Iohannis este sau nu incompatibil cu funcția de președinte al României. Nu se știe când. Depinde de termenele pe care le va da ÎCCJ, dar vom afla. Ar trebui însă ca și premierul să-și limpezească situația juridică. E drept că, într-un stat democratic, nu Justiția trebuie să aleagă președintele, ci poporul, așa cum declara deunăzi Traian Băsescu. Asta nu înseamnă că Justiția nu are dreptul să judece prezidențiabili în timpul campaniei electorale, ci că politicienii ar trebui să intre în cursa prezidențială fără nicio problemă de dosar, astfel încât Justiția să nu fie nevoită să judece dosarele lor în competiția electorală.
Din păcate, România mai are până a ajunge la a fi un stat democratic la standarde occidentale. Dovadă că în competiția prezidențială au intrat politicieni asupra cărora planează nepermis de multe incertitudini.