Dacă anchetele împotriva corupției vor continua în ritmul de până acum, până la următoarele alegeri locale şi parlamentare vom avea o clasă politică reformată forțat.
Jucăm şi noi un rol important în ecuația asta. Tăvălugul judiciar pornit împotriva corupților bagă la răcoare şmecherii din toate partidele, fără vreo preferință politică. Se vede asta bine prin simpla lectură a bilanțului de activitate prezentat de Direcția Națională Anticorupție. Acolo sunt numele tuturor politicienilor cercetați, arestați şi condamnați. Este simplu să constați că procurorii DNA vizează infracțiuni, nu culoarea politică a celor care comit aceste fapte. Înteresant este că, mai nou, nici politicienii vizați de aceste anchete nu mai recurg la gargara folosită în trecut, potrivit căreia sunt victimele unor manevre dirijate politic. Preşedintele Consiliului Județean Cluj, Horia Uioreanu, arestat preventiv pentru corupție a recunoscut parțial comiterea faptelor pentru care l-a ridicat DNA. Nu s-a mai apucat să răcnească că e o victimă politică, aşa cum au făcut alții înaintea lui.
La Timişoara, unde au fost audiați doi parlamentari şi fostul preşedinte al Consiliului Județean Timiş, a existat aceeaşi reacție. Niciunul dintre cei urmăriți nu a mai invocat influențe politice. Încet, încet pricep corupții din toate partidele că funcția nu-i mai fereşte de momentul în care sunt traşi la răspundere pentru faptele lor.
Unii încep să accepte această nouă realitate, în timp ce alții încă speră că se întorc vremurile bune când Puterea asigura protecție în fața sistemului judiciar. Grav este că printre cei din ulima categorie se află persoane care încă au acces la vârful puterii parlamentare şi guvernamentale din România şi nu dau vreun semn că acceptă direcția în care merg lucrurile. Se vede asta cel mai bine în votul constant dat de Parlament împotriva cererilor făcute de DNA, care vizează parlamentari. Ultimul moment de acest fel, care ne dovedeşte că mafia nu are apartenență politică, s-a consumat luni în Senatul României când a fost respinsă cererea de arestare preventivă a senatorului Marius Ovidiu Isăilă. Este o piedică în derularea mai eficientă a anchetei, dar asta nu îi va scăpa de corupți de momentul în care sunt traşi la răspundere.
Dacă anchetele vor continua în acest ritm, cu toate piedicile, sistemul judiciar va face pentru noi ceea ce nu am fost noi capabili să facem dintr-un milion de motive obiective şi subiective: reforma clasei politce.
Spun „dacă anchetele vor continua”, pentru că mai există un mecanism cheie care poate stopa ofensiva procurorilor DNA împotriva corupției din politică: alegerile prezidențiale. Este momentul în care publicul va juca rolul determinant în evoluția ulterioară a războiului dus acum de procurorii DNA.
Dacă majoritatea românilor va decide să trimită la Cotroceni vreunul dintre politicienii care încă sunt avocați ai corupților, lucrurile se pot schimba radical. Un procuror-şef puțin obedient politic, dispus să plaseze pe funcții cheie doi sau trei procurori prietenoşi cu politicienii, reprezintă combinația cea mai simplă în care lucrurile se pot schimba radical. Asta speră toți şmecherii care sunt acum vizați de DNA.