IOANA LUPEA: „Guvernul a salvat CNSAS de la înec. Ce a făcut preşedintele Traian Băsescu?“.
Guvernul a salvat CNSAS de la înec şi i-a acordat primul ajutor printr-o ordonanţă de urgenţă. Ce a făcut în privinţa CNSAS preşedintele Traian Băsescu, cel care a condamnat totalitarismul comunist în parlament? Nimic.
Noul CNSAS este o versiune palidă a vechii instituţii, adaptată cerinţelor Curţii Constituţionale. Nu mai investighează trecutul candidaţilor, ci pe al persoanelor deja în funcţii, nu mai dă verdicte, ci constată că un demnitar a fost lucrător sau colaborator al Securităţii, iar constatările nu vor avea consecinţe juridice. Premierul Tăriceanu şi secunzii acestuia în domeniul anticomunismului, Marius Oprea şi Stejărel Olaru, au promis însă că va urma o lege care va face din CNSAS ce-a fost, şi mai mult decât atât. Până atunci însă, CNSAS ar putea primi un nou certificat de deces din partea Curţii Constituţionale. Nişte judecători de rea-credinţă, cum s-au dovedit cei nouă înţelepţi, ar putea să constate că şi în actuala formă CNSAS rămâne o instanţă extraordinară asemenea multor altor instituţii din România. Comparând ordonanţa guvernului cu decizia Curţii, nu poţi să nu constaţi, împreună cu specialistul în drept constituţional Ion Stanomir, că intenţia judecătorilor exprimată în motivaţie a fost aceea de a face aproape imposibilă existenţa unui CNSAS.
Indiferent care va fi destinul ordonanţei guvernului, trebuie remarcată operativitatea şi buna-credinţă a premierului Călin Popescu-Tăriceanu în criza CNSAS. A refuzat propunerea lui Marius Oprea de a trece arhiva Securităţii în custodia guvernului, a colaborat cu reprezentanţii societăţii civile la textul ordonanţei şi a adoptat-o în prima şedinţă de guvern de după decizia judecătorilor constituţionalişti. Şeful executivului şi al liberalilor a realizat, probabil, că aceasta este singura şansă să recupereze tema anticomunismului de la Traian Băsescu, care i-a şi oferit această oportunitate prin tăcere.
Decizia Curţii Constituţionale nu a fost o lovitură aplicată instituţiei CNSAS, cât procesului de decomunizare din România. Ne aşteptam ca şeful statului să adopte cel puţin o poziţie diplomatică şi în acord cu rolul său constituţional, de tipul „respectăm hotărârea, dar idealurile Revoluţiei din decembrie 1989 trebuie împlinite“. După ce a lăudat însă Curtea Constituţională neîntrerupt în ultimii doi ani pentru înţelepciunea ei nemăsurată, şeful statului a simţit probabil o jenă în a-şi exprima public chiar şi un punct de vedere nevinovat.
Şeful statului va rupe tăcerea, dovedind prin alegerea zilei de azi că abţinerea de la orice comentariu a fost tactică. El va împărtăşi poporului propria lui soluţie pentru CNSAS, la o zi după ce guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţă şi la câteva ore după ce Curtea Constituţională se va fi pronunţat în privinţa dreptului său de veto la numirea unui ministru. Interpretarea aproximativă a comportamentului prezidenţial ar fi că l-a lăsat pe Călin Popescu-Tăriceanu să-şi dea întreaga măsură cu o ordonanţă vulnerabilă şi nici nu s-a pus rău cu judecătorii constituţionalişti, înaintea hotărârii referitoare la Norica Nicolai.