Sunt nevoit să mă repet pentru a nu mai ştiu câta oară. Dar o fac pentru a nu exista nicio undă de dubiu, de mercantilă speculaţie. Nu sunt un admirator, un fan, al preşedintelui Băsescu, dimpotrivă aş putea spune.
Este de notorietate că am pus umărul după umilele mele puteri la campania lui Mircea Geoană. Nu mi-e ruşine, nu mă dezic precum trădătorii sau oportuniştii de mucava. Aşa am crezut, aşa am simţi eu atunci. Şi nici nu o să spun precum alţii –după modelul patentat de Tudor Postelnicu: "am fost un dobitoc!". E plină ţara de caractere! Vorba lui Victor Eftimiu: "M-am săturat de lichele, daţi-mi o canalie!". Cu toate simpatiile şi antipatiile mele, cred sincer că am rămas un om normal. Nu pot lovi, ataca un om pe nedrept numai pentru că nu-mi place culoare ochilor lui. Înţeleg patimile, pun şi eu suflet, mă autosugestionez, dar asta nu mă face să-mi pierd raţiunea. Mai ales când este vorba de România, de ţara mea. Declaraţiile lui Traian Băsescu referitoare la războiul anti-sovietic, la trecerea Prutului pe 21 iunie 1941, mi s-au părut fireşti, normale. Ar fi fost aproape banale într-o societate normală! Un comentariu despre un fapt istoric. Ar trebui ca în problemele de interes naţional să fim la unison, poate ar fi cazul să înţelegem că dezbinarea e păguboasă. Vorbe goale în aceasată Românie, care nu mai are popor, ci populaţie. Ţi-e şi jenă să pomeneşti de Neam, Ţară, Datorie într-o lume atominizată, operată de destin, supusă la o mişcare centrifugală. Aruncată în maşina de spălat popoare... Cu ce a greşit de data asta Băsescu? "Văleu şi văleleu. S-a luat de Rusia! Ce ne facem?". Ce să zic! Dacă afirmi că Basarabia e românească deranjezi Kremlinul. De parcă am fost vreodată în relaţii bune cu "duşmanul nostru natural", cum numea Take Ionescu Rusia! Inculţii care învaţă istoria de la Discovery au ajuns la concluzia că rusofobia românilor este de origine comunistă. Provine de la Securitate! Era să zic uită, dar asta ar presupune că ştiu, că sentimentele de "simpatie" pentru muscali datează din 1812, lucru pe care îl consemnează şi Karl Marx în "Însemnări despre români". Că am avut parte de 13 invazii ruseşti! (Istoricul Apostol Stan spune 12, dar eu pun la socoteală şi revoluţia lui Iliescu din ’89). De la Cantemir încoace nu a existat domnitor, rege, şef de stat care să nu fie luat în colimator de dragii noştri slavi de la răsărit. Până şi Ceauşescu a fost "lucrat" prin planul "Dnester" din 1968 până în 1989, când fostul student la Moscova, Ion Iliescu ne-a implementat democraţia! Apropo de asta, ministrul de externe vest-german, Hans-Dietrich Genscher, în vizită la Sibiu, în ianuarie 1990, se întreba pe bună dreptate: "Dar ce, voi aţi avut în România o revoluţie?!" Revin! Cu ce a greşit Băsescu? Evident e la mintea cocoşului că trebuie să avem o relaţie normală cu Rusia. Dar asta nu ne obligă să ne falsificăm istoria, să negociem în genunchi. S-a ajuns prea departe cu anti-băsismul! Ne-a luat Dumnezeu minţile? Să susţii că Basarabia nu-i românească, că nu era nevoie să reacţionăm în 1941 la agresiunea sovietică din 1940? Că trebuia să aşteptăm cuminţi distrugerea statului roman? Şi toate aceste mârşăvii, care frizează trădarea, numai pentru a-i mai da o copită lui Băsescu? Încep să cred, să îmi fie iertată expresia mai dură, că aceşti indivizi ori sunt cretini sadea ori sunt agenţi ai Kremlinului, conserve puse la păstrare încă de pe vremea lui Stalin! Da, toţi sunt pro-americani, dar să nu supăram Rusia. Păi, poţi face politică cu fundul în două luntre? Asta-i politică externă gen Farfuridi! Nu o fi Unchiul Sam vreun gentelman, dar am bătut palma cu el. Iar ne sucim în neaoşa noastră vasalitate? Poate era mai bine să fim o gubernie, sau un fel de Belarus latin? Până la urmă această pseudo-dezbatere a avut şi părţile ei bune. Putem şti, public, cine vibrează la ordinele Moscovei. Ce mari analişti, ziarişti sau lideri politici îşi ghidează viaţa după ordinele panslavismului. Dacă vă place aşa mult Rusia de ce nu daţi o fugă până-n Siberia? Că şi ăia de acolo au nevoie de profesori în democraţie!