Să se revizuiască, dar să nu se schimbe nimic. Acesta ar putea fi mottoul procesului electoral din partidul de guvernământ care se va încheia la congresul din primăvară.
Iar preşedinte al PDL va fi acela care va oferi garanţia că poate duce partidul la putere fără să fie nevoie să renunţe la afacerile cu statul, politizare, clientelism, liderii cercetaţi penal, adică la beneficiile imorale ale guvernării.
Misiunea pare imposibilă, mai ales în opinia idealiştilor convinşi că, fără revenirea la valorile care au făcut din PDL cea mai importantă formaţiune politică, partidul va deveni unul minor. Cei care vorbesc despre integritate şi competenţă nu văd însă că în subteranele politicii se negociază viitoarea guvernare. Iar dacă PDL poate rămâne la putere şi după 2012 într-o coaliţie, indiferent de procentul în alegeri, ameliorabil şi acela cu mită electorală provenind din vistieria baronilor locali, atunci ce nevoie are de reforma profundă propusă de oameni ca Monica Macovei? Niciuna.
Politicile de austeritate aplicate de guvernul Boc, a cărui consecvenţă merită apreciată dacă ne uităm la Ungaria lui Orban Viktor, au prăvălit partidul în sondaje, dar puterea a umplut pivniţele unor lideri locali ai democratliberalilor. PDL poate să revizuiască pe ici pe colo nişte oameni şi să evite alegerea unui preşedinte ca Gheorghe Falcă, primarul Aradului, care se poate trezi, a doua zi după congres, cu cătuşe la mâini. Cam atât.
Nici doctrina, nici moralitatea politică, ci alegerile din 2012 vor fi subiectul la congresul din primăvară. Planul de a obţine din nou puterea, fără să renunţe la plăcerile actuale ale puterii, va modela dezbaterea internă şi va influenţa, probabil, rezultatul scrutinului intern. Preşedinte al partidului va fi politicianul capabil să negocieze eficient viitoarea guvernare cu celelalte partide, în special cu PNL, care transmite prin câţiva lideri din eşalonul doi semnalul că ar fi de acord cu învierea Alianţei D.A. Zilele trecute, şeful liberalilor din Bistriţa a declarat, în faţa delegaţilor judeţeni ai PDL, că liberalii nu ar avea nimic împotrivă să se refacă dreapta românească, dar sub cârmuirea lui Crin Antonescu. Iar fostul ministru al sănătăţii Eugen Nicolăescu a enunţat, în emisiunea "100%", o altă condiţie pentru o viitoare alianţă: "Să aibă o conducere colegială, unită, care să facă un baraj în faţa lui Băsescu şi să-i spună că anumite chestiuni nu pot fi aşa cum vrea el pentru că fac obiectul negocierilor cu PNL".
Acceptarea supremaţiei lui Crin Antonescu şi o conducere formată din lideri care să subordoneze relaţia cu Traian Băsescu parteneriatului cu PNL, acestea ar fi principalele două condiţii formulate de liberali pentru o guvernare comună, condiţii ce pot fi decisive pentru alegerile interne din PDL. O alianţă cu liberalii ar presupune ca anumiţi lideri neagreaţi să facă un pas înapoi. În primul rând, premierul Emil Boc, care nu scapă niciun prilej pentru a vorbi despre răul făcut ţării de guvernarea Tăriceanu. În compensare pentru pierderea preşedinţiei, lui Emil Boc ar putea să i se garanteze că-şi va păstra poziţia de premier, atât de dragă lui, până la alegerile din 2012, decuplarea celor două funcţii fiind susţinută de toţi liderii importanţi.
Elena Udrea, cea care, alături de Emil Boc, reprezintă în discursul liberalilor imaginea guvernării, va fi şi ea obligată, probabil, să se mulţumească cu un rol secundar. Nici gruparea Stoica nu va putea spera la posturi de decizie, dat fiind faptul că liberalii refuză să negocieze cu cei care au părăsit partidul în favoarea democraţilor. De aceeaşi părere este, culmea, şi Vasile Blaga. Rugat să comenteze o declaraţie a lui Valeriu Stoica pentru "2+1" referitoare la ipoteza refacerii Alianţei D.A., Blaga a răspuns: "Nu cu Valeriu Stoica".
Conducerea PDL va fi aleasă nu într-o competiţie de proiecte care să aibă în centru doctrina partidului şi valorile fondatoare, ci în funcţie de viitoarea alianţă de guvernare. Cine îl va înlocui pe Emil Boc? Acel lider care obţine nu numai voturile PDL, ci se bucură şi de încrederea posibililor parteneri de guvernare, fie ei la stânga sau la dreapta. Adică Vasile Blaga sau politicianul susţinut de Vasile Blaga.