EDITORIALUL EVZ CHIȘINĂU. Rogozin „cel otrăvit” și merele discordiei

Deși mulți ziariști și analiști politici de pe ambele maluri ale Prutului s-au grăbit să ia de bune declarațiile recente ale vicepremierului rus Dmitri Rogozin la adresa liderului comunist Vladimir Voronin, lucrurile nu ar trebui privite atât de simplist.

Într-un interviu recent acordat cotidianului economic rus Kommersant, Rogozin l-a criticat aparent pe Voronin pentru că, în 2003, ar fi „călcat în picioare semnarea memorandumului Kozak”, document care propunea federalizarea Republicii Moldova. Rogozin nu l-a amenințat pe Voronin în vreun chip fățiș, ci mai degrabă a ținut să arunce o simplă considerație potrivit căreia liderului comunist „i-ar putea părea rău pentru ceea ce a făcut”. La fel ca un nebun care aruncă o piatră în apă iar zece înțelepți se chinuie să o scoată.

Chiar dacă în ochii proeuropenilor de peste Prut aceste declarații dau o aparentă satisfacție, pentru electoratul PCRM, format în mare parte din „stataliști”, acest lucru îi conferă liderului comunist o aură de păstrător al integrității Republicii Moldova, ceea ce în realitate nu este decât în beneficiul Rusiei. Momentan, „ghiuleaua transnistreana” legată de piciorul Moldovei nu face decât să încetinească drumul spre UE, iar acest fapt convine de minune în cercurile Kremlinului. Păstrarea regiunii separatiste transnistrene într-o stare de „limbo politic” este numai în beneficiul jocului geopolitic al Federației Ruse. De altfel, Rogozin a insistat imediat după declarațiile privind refuzarea planului Kozak asupra unui referendum prin care și transnistrenii să-și poată exercita opțiunea în privința aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Paradoxal, chiar dacă chipurile devenise „proscrisul” Moscovei, Voronin a preluat din zbor mingea ridicata la fileu de Rogozin și a reiterat această cerere către președintele Nicolae Timofti. Referendumul nu mai este demult un un exercițiu democratic sau un etalon în spațiul ex-sovietic, după cum s-a putut vedea în regiunile separatiste din sud-estul Ucrainei, ci doar un instrument al Moscovei de a prejudicia acest proces de integrare europeană.

Dar ce ar putea sta la baza acestor acțiuni ale purtătorului de mesaj al Kremlinului pentru această regiune de importanță strategică pentru Moscova? Voronin și comuniștii pe care îi conduce sunt exact „idioții utili” care, alături de partidele extremiste sunt Europa (vezi aici), sunt folosiți de Kremlin în scopul decredibilizării și în scopul tentativei de a distruge din interior Uniunea Europeană. Moscova nu-și va permite niciodată să renunțe la PCRM și Voronin, principalul său vector politic, în perspectiva unui an electoral crucial în Republica Moldova și cu dată clară pe 27 iunie de semnare a acordului de Asociere a Republicii Moldova la UE. Chiar dacă există influențe semnificative chiar în rândul partidelor pro-europene de la Chișinău, Moscova nu-și va scoate din cursa anti-UE tocmai cel mai puternic „cal de bătaie”. Ar fi o eroare strategică din partea Kremlinului, fapt ce atestă încă o dată perdeaua de fum lansată de „agentul provocator” Rogozin.

La fel ca și în cazul recentului „incident aviatic”, Rogozin nu face decât să testeze piața în această zonă pentru ca apoi Rusia să-și așeze piesele de șah pe tablă. Republica Moldova se află în colimatorul Rusiei iar „casus belli”-ul în cadrul războiului diplomatic Chișinău-Moscova a fost dat imediat după confiscarea urnelor cu voturi separatiste pe care Rogozin le plimba ostentativ cu avionul. Asta după ce anterior emisarul Kremlinului căutase clinciul și cu UE și NATO în spațiile aeriene ale României și Bulgariei. Conferindu-și un halou de victimă și în același timp de erou sovietic surghiunit, după un selfie pe aeroportul moscovit Domodedovo, Rogozin a început să vitupereze la adresa Bucureștilor și a Chișinăului. Cu elan muncitoresc, acesta a amenințat că de abia așteaptă și el la Moscova delegații din România și Republica Moldova. În schimb, în privința lui Voronin acesta a aplicat o tactică șireată care nu face decât să-i întărească falsa imagine de „cruciat statalist” în ochii alegătorilor săi. Pentru creduli, Rogozin vrea să creeze falsa imagine cum că Moscova s-ar fi lepădat de Voronin.

„Urechelile” declarative sunt mai degrabă apă de ploaie după ce președintele Mișcării obștești „Rodina – Evraziiskii soiuz” (Patria – Uniunea Euroasiatică”), Igor Tuleanțev, de altfel un apropiat al lui Dmitri Rogozin care provine și el din rândurile partidului rusesc „Rodina”, umblă în văzul tuturor braț la braț cu Vladimir Voronin în pre-campania electorală pe care acesta a desfășurat-o pe parcursul lunii în curs la Chișinău. Astfel de declarații nu sunt decât un măr viermănos menit să semene discordie și false speranțe, o strategie complicată pe care Moscova o pregătește pe acest teren de joacă. E posibil totuși ca semănătorii de vânt să culeagă doar furtună, deoarece vremea emoțiilor este înlocuită și la Chișinău cu cea ca a rațiunii.