Prin tradiţie, poate de la Carol al II-lea şi cu siguranţă de la Nicolae Ceauşescu, românii încă mai cred că cel care le conduce ţara are un rol important, spre esenţial în viaţa lor. Aşa că, în fiecare an cu alegeri prezidenţiale, în oraşe şi în comunele mai alfabetizate cetăţenii îşi bat capul cu tot felul de scenarii despre cine ar putea fi în fruntea ţării.
Cu multă vreme înainte de data alegerilor se discută despre candidaţi, familiile, bubele, studiile, averile şi prieteniile lor. În cercurile mai elevate se iau în calcul şi unele procente, calculate ca o medie a multelor sondaje de opinie şi românii care chiar au experienţă electorală şi unele lecturi de specialitate, ajung cu discuţiile, care pot fi caracterizate şi drept o ceartă, până la cele două săptămâni dintre turul unu şi doi. Pentru prima oară, în ultimii 25 de ani acum nu prea avem candidaţi la prezidenţiale. De fapt nu avem nici unul care să fie luat în serios. Unii, dintre cei potenţial aleşi de formaţiunile politice din care fac parte, şi-au manifestat dorinţa de a candida (şi nimeni nu-i ia în seamă nici măcar la bodegă), alţii, care mai mult tac, sunt trecuţi la variante, alţii cu notorietate, nu vor. Se zice că toate se vor stabili după alegerile europarlamentare, deşi este evident că acestea nu vor avea nici o importanţă pentru nimeni şi sunt doar o amânare de răspundere, cum s-ar spune. Între timp, din nou, nu ştim câţi suntem pentru că de la ultimele liste electorale au mai murit mulţi oameni şi nimeni nu s-a grăbit să îi scoată din evidenţe. Din motive sentimentale dar şi din altele, neelucidate încă, în ciuda laudelor cu care liderii europeni copleşesc magistraţii din România. Pe de altă parte s-a ajuns la concluzia că, în ultimii zece ani, am avut un preşedinte incomod pentru mulţi. Nu s-a reuşit nici suspendarea sa şi nici nu s-a putut schimba Constituţia pentru ca viitorul să fie de forma, mai mult. Atunci trebuie ales unul de umplutură. Trebuie demonetizată această funcţie încă din faşă. Prin candidaţi nehotărâţi, aproape toţi cu bube mari, parţiali cunoscuţi, mai ales în mediul rural, prin candidaţi deja terfeliţi înainte să înceapă campania. Cu alte cuvinte atmosfera generală din ţară trebuie să fie prezentă şi în acest compartiment. Aşa s-a hotărât şi se pare că aşa va şi fi, spre ghinionul nostru.