Mircea Marian: "Comisia Europeană se pregăteşte să condiţioneze adoptarea împrumutului de cinci miliarde de euro pentru România de realizarea unor progrese împotriva corupţiei".
„O presiune politică inadmisibilă”, spune, indignat, Vasile Puşcaş, şeful Departamentului pentru Integrare Europeană. Şi are dreptate: cine dă în corupţii din România dă în mai toată clasa politică românească.
În urmă cu doi ani şi jumătate, aceeaşi clasă politică s-a milogit de autorităţile de la Bruxelles, cerând să fie primită în onorabilul club al Uniunii Europene cu promisiunea că îi va trimite în faţa justiţiei pe marii corupţi şi va crea mecanisme prin care să diminueze acest fenomen. Imediat ce au intrat pe uşă, politicienii români au aruncat la coş toate promisiunile şi au început să declare, ţâfnoşi, că nu acceptă lecţii de etică. Din motive politice, Comisia Europeană s-a limitat la ameninţări, dar nu a sancţionat România. Acum, această comisie are un instrument efectiv prin care poate pune presiune pe guvernul PDL-PSD, pentru că singura realizare cu care se poate lăuda noua putere este men ţi nerea lui Daniel Morar la conducerea DNA. Dar asta este doar o măsură de faţadă.
De la începutul anului, Ministerul de Interne este marcat de scandaluri, însuşi şefii direcţiilor de informaţii şi anticorupţie fiind suspectaţi că au făcut trafic de influenţă pe lângă un anchetator al DNA, în favoarea unui controversat om de afaceri. Cu toate acestea, ministrul Dan Nica nu a luat niciuna dintre măsurile promise pentru a reforma aceste structuri.
Printr-o ordonanţă de urgenţă, guvernul a politizat corpul de control şi departamentul care se ocupă de combaterea fraudelor cu fonduri europene, angajaţii din aceste instituţii urmând să beneficieze de „votul de încredere” al primului-ministru. Agenţia Naţională de Integritate, care ar trebui să verifice declaraţiile de avere şi de interese ale demnitarilor, nu s-a atins, până acum, de niciun „peşte mare”. Controlul finanţării partidelor - care cade în sarcina Autorităţii Electorale Permanentă - este pur formal. Codurile necesare reformării justiţiei sunt blocate de interesele avocaţilor parlamentari, iar ministrul Victor Ponta a fost la un pas să reuşească emascularea legii privind sanc ţionarea faptelor de corupţie. Şi, cireaşa de pe vârful tortului, Guvernul României a fost la un pas să-l numească subprefect sau director la Agenţia de îmbunătăţiri funciare pe un membru marcant al lumii interlope din Craiova.
În Parlamentul European există deja o discuţie (perfect întemeiată!) referitoare la suspendarea fondurilor destinate României şi Bulgariei. Acum, Barroso ar trebui să intensifice presiunea asupra domnilor Boc şi Geoană, care nu vor fi bucuroşi să anunţe electoratul că, în plină criză şi în prag de alegeri, ţara noastră riscă să rămână fără acces la resursele europene. Cu scrisorele şi rapoarte ameninţătoare, Comisia nu va obţine nimic.
Liderii PDL şi PSD trebuie puşi să opteze: îi protejează pe corupţii din propriile partide şi pierd împrumutul de la UE sau îşi fac datoria şi primesc banii. Doar un şut puternic în spate îi va scoate pe politicienii români din borcanul cu miere.