"Adio tovarăşi, pe curând prieteni!", declara Mircea Geoană după excluderea din partid. Care prieteni? Carnasierii din PSD?
Prietenii adevăraţi sunt rara avis în politică. Există tare puţini oameni cu stofă de prieteni care se cunosc la nevoie în PSD, un partid de lupi mai bătrâni sau mai tineri, veşnic tributar dorinţei de putere şi fricii de polul de putere partinică al momentului. Haita a fost unită şi cuminte atunci când s-a aflat în fruntea bucatelor. De câte ori masa s-a golit, lupii nu s-au sfiit să se sfâşie între ei şi să elimine şefii.
PSD nu poate nega că asta a făcut cu toţi liderii postdecembrişti. Nici unul nu a părăsit funcţia de bună voie, fără a fi umilit. Rând pe rând, Ion Iliescu, Adrian Năstase şi Mircea Geoană au simţit pe pielea lor cum e cu "prietenii" din partid. Fiecare dintre ei a promovat şi eliminat oameni, fiecare dintre ei a trădat sau s-a dezis de unii dintre prieteni, implicit a avut prieteni şi duşmani. Pentru fiecare s-au găsit trădători şi oameni de paie dispuşi să-i mazilească. De fiecare dată, prietenii au tăcut mâlc. Doar oamenii "de casă" au rămas, stingheri, lângă şefii detronaţi. Dar nu pentru mult timp.
Iliescu, Năstase şi Geoană ar fi putut evita zilele, serile sau nopţile cuţitelor lungi precum şi lecţia umilinţei administrată cinic de către partid dacă ar fi făcut un pas înapoi sau, chiar, ar fi demisionat imediat ce au pierdut alegerile. Asta se întâmplă în toată lumea civilizată: atunci când pierzi, pleci acasă şi laşi pe alţii să-ţi ia locul. Nu s-a întâmplat în România postdecembristă la nici un partid, iar liderii au fost eliminaţi mai mult sau mai puţin elegant. Doar Marko Bela a predat onorabil ştafeta junelui Kelemen Hunor, dar UDMR nu este un partid şi uniunea operează cu alte reguli.
Cred că Mircea Geoană era sincer atunci când a deplâns nu agresivitatea duşmanilor, ci tăcerea prietenilor. Cu siguranţă, de aceeaşi suferinţă au fost cuprinşi în momentele lor de restrişte Ion Iliescu şi Adrian Năstase. Nu doar orgoliul nemăsurat i-a împiedicat să-şi strige durerea şi revolta, ci faptul că ei nu au fost daţi afară din partid. În aşteptarea revanşei, a ofensivei pentru revenirea în prim plan, Iliescu şi Năstase nu-şi puteau permite momente de slăbiciune sau de sinceritate. În plus, mult mai maturi politic, ambii ştiau cum e cu prietenia şi duşmănia în partid.
"Prostănacul" Geoană, cum n-a încetat să-l "alinte" neiertătorul Ion Iliescu, a jucat altfel. Nu ştiu dacă neapărat prost, dar nepotrivit. Cele şase luni de suspendare nu l-au învăţat mai nimic. Geoană a crezut că jocurile de culise permise lui Iliescu şi Năstase de către junele Ponta i se vor trece cu vederea şi lui, în virtutea demnităţii similare de fost lider al partidului. Noua acţiune a lui Ponta, îndreptată împotriva sa, l-a luat prin surprindere. Geoană a înţeles că şansele de a fi exclus sunt mai mari decât cele de a fi păstrat în partid, motiv pentru care a decis să obţină vizibilitate maximă şi statut de victimă. Aşa că a călcat nonşalant cutuma de tăcere în partid, a atacat şi s-a dezvinovăţit public în faţa presei şi nu a comisiei de integritate. Dacă tăcea, ar fi rămas, probabil, în partid, ca simplu senator. Oricum nu avea putinţa de a reveni pe val, aşa cum au făcuto Iliescu şi Năstase. Geoană nu e un alergător de cursă lungă şi nu are răbdarea de a sta la colţ în aşteptarea revanşei. A vorbit vrute şi nevrute, din ce în ce mai dur, a fost exclus pentru "obrăznicia" de a spune ce gândeşte şi a ajuns tot simplu senator. Sigur, cu un capital de simpatie de la votanţii săi, dar cu un sprijin minim în partid pe termen mediu şi lung. Foarte puţini îl vor urma într-o aventură politică viitoare, al cărei final este incert şi pentru Mircea Geoană.
Geoană este deja istorie pentru PSD. Vom vedea ce va urma acum, când Ponta a scăpat de el şi va avea un partid previzibil şi cuminte, speriat nu atât de de execuţia lui Geoană, cât de vorbele grele care s-au spus la ghilotină. Cred că Ponta ar trebui să simtă un fior rece pe şira spinării fiindcă a văzut şi din culise şi de la timonă ce se întâmplă cu liderii PSD care pierd puterea. Oricât ar fi de puternici. Dacă USL nu va ajunge în fruntea bucatelor, haita îl va devora şi pe el.