„Limba română este oficială în Republica Moldova și orice funcționar trebuie să o cunoască. Cel puțin așa consideră editorialistul Nicolae Negru, care a menționat în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova, că situația limbii române peste Prut a depins de „culoarea puterii politice”.
„S-a întâmplat că limba română nu era vorbită nici măcar la Chișinău. A fost o bună perioadă când limba română a fost oficială doar din punct de vedere formal. Neoficial, era limba rusă”.
Avem deputați în Parlament care nu cunosc nici azi limba română
Potrivit editorialistului, oficial limba română este declarată limbă de stat. Orice funcționar trebuie s-o posede. „ Pentru că noi am avut deputați în Parlament care nu cunoșteau limba română. Și avem în continuare, în Legislativ.”
În opinia editorialistului, „problema principală este că nu a fost elaborat un mecanism care să ne miște înainte, oricât de încet, dar să mergem înainte privința folosirii limbii române în Republica Moldova”.
Nicolae Negru a menționat că lipsa unui asemenea program a fost cauzat de unii politicieni care așteptau să vină „ai lor”.
Parlamentul Republicii Moldova. Sursa foto: multimedia.parlament.md
Situația limbii române era îngreunată de faptul că majoritatea oamenilor de afaceri și șefi ai întreprinderilor mari de stat erau de altă etnie
„Cum spunea fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon - „ai noștri sunt aproape”. Situația limbii române era îngreunată de faptul că majoritatea oamenilor de afaceri și șefi ai întreprinderilor mari de stat erau de etnie rusă sau nu posedau limba română”, a mai spus Nicolae Negru.
Oazu Nantoi, deputat PAS, a precizat în cadrul emisiunii că și cei mai așa-ziși patrioți ajung să constate că este anormal că în Unitatea Teritorial Administrativă Găgăuzia are loc o autosegregare prin rusificare.
Parlamentul Moldovei
Crește numărul găgăuzilor care își dau copiii la studii în instituții cu predare în limba română
„Noi vedem că este Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Comrat care nu este dat în exploatare. Dar crește numărul locuitorilor din autonomie care, nefiind români, în mod conștient își dau copiii la studii, în instituții cu predare în limba română. Deoarece vor ca copiii lor să studieze, să facă carieră în Republica Moldova”, a precizat deputatul PAS, Oazu Nantoi.
Circumstanțele îi fac pe unii să învețe limba română
Nicolae Negru susține că „acest fenomen este determinat de anumite circumstanțe, fiindcă și la Chișinău sunt minorități care-și înscriu copiii la grădinițele de limbă română și școli cu predare în limbă română. Personal cunosc cazuri. Acest proces s-a început în anii 1990, apoi s-a văzut că procesul nu este obligatoriu și s-au retras. În prezent, iar se observă un anumit interes. Și acest interes, din păcate, este dictat iarăși de circumstanțe. Într-o măsură oarecare și de schimbarea de guvernare, dar mai mult de ceea ce se întâmplă în Ucraina, războiul, relațiile Republicii Moldova cu Federația Rusă”.