În timp ce Federația Rusă se simte din ce în ce mai mult Uniunea Sovietică și chiar se comportă ca atare, aplicându-și, fără jenă, metodele staliniste de presiune asupra celor care nu mai vor să i se închine, fostele republici sovietice din jurul ei încep să simtă efectele hărțuirii permanente, în plan economic.
Nu putem aștepta vreo schimbare de atitudine din partea Rusiei, care oricum nu va ceda nici un centimetru de influență, dar putem spera că victimele hărțuirii sovietice vor începe prin a nu se mai simți și comporta ca niște victime și vor trage cortina peste ororile unui trecut sumbru.
Vedem zilnic cum Republica Moldova și Ucraina, ba chiar și Georgia, sunt hărțuite în fel și chip de fostul lor stăpân din vremea drapelului roșu cu seceră și ciocan în loc de stemă. Mama Rusie a conștientizat că nu mai stăpânește întreg imperiul de altădată și că acum are frontiere cu state ce ori și-au construit deja, ori acum își construiesc, propriul destin. Dar, mintal, conștientizarea aceasta nu se instalează încă! Nu se împacă viziunea poporului rus și a tătucului Putin cu ideea că Ucraina și Republica Moldova sunt două state vecine, cu interese proprii, cu viziuni proprii și cu destine proprii. Nu vrea Mama Rusie să uite nicicum de RSS Moldovenească sau de RSS Ucraineană. Nici nu vrea și nici nu poate! Conducătorii fostului imperiu țarist și al fostului colos comunist, la fel ca și rușii obișnuiți, au, se pare, în ADN-ul lor dominația și subordonarea cu orice preț și prin orice mijloace.
Cum poate fi Rusia, bolnavă de metehnele trecutului, adusă în realitatea contemporană și forțată să se abțină de la orice fel de porniri imperialiste? Doar dacă ar fi lovită din toate părțile! Iar aici nu mă refer la război, la atacuri armate și nici la invazii, ci la atitudini ferme, la declarații ostile concertate și la măsuri radicale de sancțiune. După ce există indicii că doar cu ajutorul dat de Rusia separatiștilor din Estul Ucrainei a putut fi doborât un avion plin cu pasageri nevinovați ce mergeau fie la congresul acela pe teme de luptă împotriva SIDA, fie în vacanța pe care poate o visaseră toată viața, dacă există aceste indicii, conturate și de cel mai puternic lider mondial, atunci de ce mai există reticențe în a țipa efectiv la țarul Putin că deja e prea mult? În acel nefericit incident, Olanda a pierdut 193 de cetățeni, drept pentru care ar fi îndreptățită să ia cea mai fermă atitudine. Alături de Olanda îndoliată pot veni toate națiunile civilizate ale planetei care, ca într-un foc încrucișat, să condamne practicile girate de Rusia.
Cum este posibil ca în Estul Ucrainei niște bolnavi să se autointituleze separatiștii pro-ruși și să pună bazele a tot felul de republici populare independente, când în realitate ori sunt mercenari ruși, ori sunt pur și simplu mercenari, adică oameni plătiți de cineva să poarte un război. Unde e patriotismul rus al acestor așa-ziși militanți care se bat cu pumnul în piept că vor să asigure independența acestor regiuni spre binele populației rusofone majoritare de aici. Unde în lume, în afară de Rusia, mai există această idee tâmpită că, dacă într-un teritoriu aparținând unui stat, o anume etnie este majoritară, ea trebuie sprijinită să se separe? După ce niște minți bolnave, care vedeau spioni printre copiii ce mergeau în vacanță cu avionul malaiezian, au doborât un avion civil, liderul de la Kremlin spune că sunt vinovați cei care au generat războiul în Ucraina. Da, într-un fel are dreptate, pentru că rușii au generat acest război!
Revenind la Moldova, constatăm că Rusiei nu îi mai place nici vinul moldovenesc (probabil că o fi acru!), nu le mai plac nici fructele pe care le importau din Moldova (care cică au viermi!) și nu le mai plac nici legumele sau carnea pe care altădată o consumau din sursa Republica Moldova. Nu putem trimite mercenari în Moldova să facă pe patrioții și să doboare avioane civile, atunci sufocăm Republica Moldova economic! Ce ar trebui să facă acum Guvernul Moldovei? Ceea ce deja și face! Să spună adio Rusiei, să uite de Uniunea Sovietică și de agresivitatea acesteia și să se descurce pe propriile ei picioare. Premierul Iurie Leancă a avut deja întrevederi cu producătorii agricoli și a promis că va căuta soluții pentru a diminua pierderile suferite de aceștia după ce piața rusească a fost închisă. SUA și Europa Unită, de asemenea, caută și chiar găsește soluții pentru a translata fosta piață de desfacere rusească în Europa. Da, poate e momentul să fim solidari cu Moldova Europeană și să îi cumpărăm produsele agricole, carnea și vinul, pentru ca Rusia să primească încă o lecție! Dar nu numai guvernanții din Moldova trebuie să facă acest lucru și oficialii europeni! Trebuie ca și populația Moldovei să strângă rândurile în jurul coaliției pro-europene și să îi netezească drumul către o victorie sigură la alegerile legislative din toamna acestui an!