Nici nu intrasem bine în UE, în 1997, că revista britanica "The Economist" scria că "România şi Bulgaria sunt înapoiate atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere politic", însă îşi punea speranţele în valorile culturale şi spirituale româneşti.
"România şi Bulgaria sunt înapoiate atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere politic", nota publicaţia britanică, care specifica: "perechea balcanică" nu se compară cu grupul celor opt state ex-comuniste, care s-au alăturat Uniunii Europene în 2004. PIB-ul pe cap de locuitor al celor două state lăsa de dorit, România şi Bulgaria au realizat 4490, respectiv 3480 de dolari în 2005, ambele fiind cu mult sub media de 29.330 de dolari a UE.
"Corupţia este bine înrădăcinată, iar cultura politica mai puţin matură". "Deşi se aseamănă în ceea ce priveşte prestaţia instituţiilor publice şi gradul de săracie, Bulgaria şi România se deosebesc prin mărime, istorie, politică şi structura economică", preciza revista.
Deşi avantajaţi de numarul de trei ori mai mic de locuitori, vecinii de la sud de Dunăre nu se putau lăuda cu o clasa politică mai performantă decat cea a României, susţinea "The Economist": "În timp ce bulgarii se simt pe dinafara caracteristicilor generale (ale UE - n. red.), românii (...) se consideră a fi un avanpost latin într-o mare slavă".
În ceea ce privea politica externă, "perechea balcanică" se raporta diferit la Rusia. În vreme ce "bulgarii au mulţumit Rusiei ţariste pentru eliberarea de sub dominaţia otomană şi multi dintre ei îşi amintesc perioada comunistă ca pe o perioadă de modernizare", "pentru români, Rusia este un prădator", care "le-a răpit o provincie estică, in 1812", detalia revista britanică, referindu-se la Basarabia.
Dacă "sub conducerea preşedintelui Traian Băsescu România a devenit un bastion al atlanticismului în regiunea Mării Negre", "Bulgaria este în mare parte pasivă în privinţa politicii externe, deşi are relaţii bune cu Rusia", continua publicatia, subliniind că premierul bulgar, Serghei Stanisev, a studiat la Moscova, iar "acest lucru este valabil si pentru foşti lideri români, însă a admite acest lucru acum înseamna a-ţi atrage oprobiul politic". Antiteza continua, "The Economist" amintind că "Băsescu descrie regimul comunist drept unul criminal, în timp ce liderii bulgari doar murmură".
Revenind la aderarea la UE, nici România, nici Bulgaria nu îndeplineau standardele Bruxelles-ului, nota "The Economist", potrivit careia "principalul motiv de îngrijorare îl constituie sfidarea legii". "În România, aceasta îmbracă haina corupţiei; în Bulgaria, ea se referea la crima organizată", iar "mecanismele justiţiei sunt slabe, iar incompetenţa la nivel înalt bine răspândită" în cele doua state.
"România are avantajul mărimii, al demografiei şi al unei noi elite încrezatoare în sine, dornice de a pune ţara pe harta Europei. Cu toate acestea, dat fiind haosul politic care a avut loc în celelalte state ale Europei de Est, (...) este clar cî drumul perechii balcanice spre prosperitatea şi stabilitatea din UE va fi unul dificil. Singura întrebare este cât de dificil", conchidea "The Economist".