Rusia a primit ieri o puternică lovitură din partea oficiului procurorului Curții Penale Internaționale, fapt care l-a determinat pe Vladimir Putin să se retragă imediat din acordul de la Roma privind Statutul Curții Penale Internaționale, în speranța de a diminua costurile declarării Rusiei ca stat agresor, ocupant, responsabil de încălcarea drepturilor omului, crime împotriva umanității și crime de război în Crimeea și Estul Ucrainei.
Astfel, Oficiul Procurorului Curții Internaționale de Justiție acordă două interpretări și calificări juridice diferite pentru cele două componente, anexarea Crimeii și agresiunea militară din Estul Ucrainei. Astfel, în concluziile publicate la 14 noiembrie, Raportul Procurorului a ientificat faptul că situația din Crimeea reprezintă un conflict armat între Ucraina și Federația Rusă, intrând sub imperiul prevederilor Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale și, respectiv, sub jurisdicția acesteia. Rusia a semnat Statutul de la Roma pe 13 septembrie 2000, dar nu l-a ratificat încă. Rusia a negat formal că soldații săi au preluat controlul peninsulei la 27 februarie 2014 ci a vorbit despre acțiunea localnicilor din Crimeea, trupele ruse desfășurate ca și omuleți verzi neasumați erau doar pentru protecția locuitorilor care au votat alipirea la Rusia. Explicația e atât de hilară și abracadabrantă încât numai MAE rus putea să creeze o asemenea interpretare, pentru a avea o formă de ieșire față de propria populație. Însă succesiunea evenimentelor arată blocarea unităților militare de către omuleții verzi, luarea cu asalt a clădirilor administrative și ocuparea lor, instalarea unor localnici marginali, aventurieri și nerelevanți ca lideri locali și desfășurarea unui pseudo referendum imediat, în bătaia puștilor acelorași omuleți verzi, recunoscuți de Putin la sărbătorirea de un an de la anexarea Crimeii drept trupe special ruse.
Cât despre farsa referendumului ca și justificare pe principiul autodeterminării popoarelor, și aici avem de a face cu o mișcare sancționată chiar de Consiliul rus pentru drepturile omului, dar și de Asociația alegătorilor din Rusia, care a publicat mai bine de 19 ore înainte să retragă postarea rezultatele pretinsului referendum care arătau că votasera cu NU majoritatea celor prezenți la vot. Pagina a fost retrasă, firește, însă a fost timp ca, în liniște, să ia act de această postare întreaga comunitate internațională până la ștergerea acestor date.
Raportul mai menționează că utilizarea armelor și deschiderea focului nu e relevantă în evaluarea stării de conflict international, agresiune și responsabilitatea agresorului occupant, „atunci când Federația Rusă a desfășurat trupele armate pentru a prelua controlul asupra unor părți din teritoriul ucrainean fără consimțământului guvernului ucrainean”. După data de 18 martie 2014 (data formalizării anexării) „situația e teritoriul Crimeii și a Sevastopolului a devenit faptic una de ocupație”. Raportul conține violarea drepturilor omului, hărțuirea minorității tătre, ucideri și răpiri de persoane, majoritatea victimelor fiind cei care s-au opus ocupației ruse.
În ceea ce privește Estul Ucrainei, acțiunile, cercetările și probatoriu este în curs, deoarece se vorbește despre două componente formale, „elemente anti-guvernamentale” susținute de Rusia, iar ceșterea forței de luptă la Ilovaisk în August 2014 și la Debaltseve, ianuarie-februarie 2015 „au fost atribuire influxului de trupe, vehicule, armament venit din Federația Rusă”. Pentru prima dată în documentul oficial al Organizației Națiunilor Unite, Rusia este recunoscută de stat-ocupant, iar Republica Autonomă Crimeea și orașul Sevastopol – teritorii temporar ocupate.
Curtea de la Haga trebuie să decidă asupra faptelor și responsabilităților concrete. Imediat, miercuri, 16 noiembrie, Președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret potrivit căruia Rusia refuză să fie parte la Acordul de la Roma privind Statutul Curții Penale Internaționale. Documentul a fost publicat imediat pe site-ul documenteor oficiale din Rusia, în încercarea de a limita responsabilitățile juridice ale Moscovei în Ucraina. De atfel, pe 15 noiembrie, Comitetul III al Adunării Generale a ONU a adoptat rezoluția „Situația drepturilor omului în Republica Autonomă Crimeea și Sevastopol (Ucraina)”, inițiată de Ucraina.