Strategia PNL este atât de abulică, încât viitorul pe termen scurt și mediu al acestui partid este incert.
Ea nu aduce beneficii acestei formațiuni, ba chiar îi provoacă pagube însemnate. Raționamentele care stau în spatele acestor decizii sunt un mister total. Să fie cei care conduc în prezent partidul Brătienilor politicieni atât de slabi încât să nu realizeze că riscă să-l scufunde? Vorbim de decizii electorale, cu impact la alegători.
Înainte de alegerile locale a fost desemnarea lui Marian Munteanu drept candidat la Primăria Capitalei. Ea a spulberat șansele PNL de a câștiga în București și a lipit de fruntea liberalilor eticheta de perdanți ai alegerilor locale, deși la nivel național lucrurile nu au stat tocmai rău. Cu toate acestea, percepția publică din prezent este că PNL nu este capabil să învingă PSD, iar acest lucru îl va afecta pe viitor.
În perspectiva alegerilor parlamentare din toamnă, a venit decizia „strategică” a fuziunii prin absorbție cu UNPR. Cine-o fi venit cu ideea asta năstrușnică numai Dumnezeu știe! Cert este că pare o mutare unanim acceptată de liderii partidului, având în vedere că nu a fost criticată public de nimeni, deși este sinucigașă.
Fuziunea cu UNPR este genul de decizie care vulnerabilizează și mai mult PNL, pentru că nu este înghițită de electoratul propriu. În plus, nici nu are la bază un motiv suficient de convingător pentru a fi vândută electoral. Am stat zilele astea de vorbă cu un important lider liberal. Mi-a spus că principalul motiv pentru care partidul lui Gabriel Oprea este curtat asiduu este frica liberalilor de a rămâne izolați pe scena politică. Frica aceasta este alimentată și de eșecul de la constituirea majorităților în consiliile județene, capitol la care liberalii au reușit să se impună în tot atâtea județe ca și PMP, deși, în alegerile locale au luat un scor cu 28 de procente mai mare decât partidul lui Băsescu. Este singurul motiv.
Din păcate pentru liberali, este genul de mutare care le poate rezolva câteva probleme punctuale, dar le poate aduce deservicii majore în planul imaginii. Din cauza fostului lider Gabriel Oprea, devenit simbolul arivismului și ciocoismului în politică, UNPR este un partid cu un bagaj imens de percepție negativă. O percepție care cu greu va fi ștearsă din conștiința electoratului și care se poate răsfrânge asupra PNL. Nu trebuie să uităm că electoratul liberalilor, urban și informat, este sensibil la aspectele morale. Degeaba a aplicat PNL criterii de integritate în alegerile locale, dacă e pregătit acum să-i primească în rândurile sale pe apostolii lui Oprea, unii dintre ei cu probleme penale.
Ce face și mai de neînțeles fuziunea cu UNPR este faptul că, după anunțarea ei, cei mai mulți parlamentari ai lui Oprea au început să se transfere la PSD. Până în final, liberalii riscă să fuzioneze doar cu o denumire și un logo de partid. Atât. Nu cred că PNL are șanse să absoarbă filialele UNPR, pentru a-și întări aparatul de partid, deoarece acestea se vor îndrepta tot către PSD, partidul care are prima șansă să câștige alegerile parlamentare. Degringolada care a cuprins PNL nu oferă nicio garanție că vor ajunge la putere.
A absorbi UNPR este ca și cum ai înghiți o broască râioasă. A justifica asta prin frica de a nu rămâne izolat este ca și cum ai pretinde că nu vrei să mori de foame. S-ar putea să reziști câteva zile, dar în cele din urmă tot mori de septicemie din cauza bacteriilor letale îngurgitate. Acesta este și pericolul care paște PNL.
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor