„Evenimentul zilei” i-a luat un interviu dr. Eugen Săndică, medicul român care conduce o clinică în Germania, unde a salvat viețile a 500 de micuți veniți din România.
Numele lui apare pe toate site-urile şi forumurile mămicilor care îşi împărtăşesc experienţele despre creşterea copiilor: Doctor Eugen Săndică, un român care a ajuns să conducă Clinica de Chirurgie a Malformațiilor Cardiace din Centrul pentru Boli Cardiace Congenitale din Herz- und Diabeteszentrum Bad Oeynhausen. E un oraş la circa 120 km de Dortmund, Germania. Acolo, medicul chirurg Eugen Săndică face minuni cu inimioarele bolnave ale copiilor sosiţi din România. Şi le dă dreptul la fericire părinţilor care-şi văd micuţii scăpaţi de pericolul iminent al unui stop cardiac. Îi spun „Îngerul inimilor de copii”.
De șase ani, acest chirurg suplinește ceea ce nu se poate face în țară, în singura clinică funcțională din Târgu Mureș. Nimeni nu l-a chemat în aceşti ani din Germania să opereze în România. Până de curând, când managerii Spitalului Monza din Bucureşti l-au invitat să facă consultaţii şi intervenţii chirurgicale în unitatea lor. Săptămâna trecută, dr. Săndică şi-a revăzut o parte din micuţii pacienţi într-un cabinet de la Monza şi a acordat un interviu „Evenimentului zilei”. Două sisteme de sănătate, român şi german, în care s-a mişcat acelaşi om cu bisturiul magic.
- Evenimentul zilei: Câți copii cu inimioarele „reparate” v-au așteptat să reveniți acum în țară?
-Dr. Eugen Săndică: Am consultat 28 de pacienți. Din cauza timpului scurt avut la dispoziție, au fost pacienți care nu au putut fi programați, dar vor fi înștiințați în scurt timp referitor la data când voi reveni în țară. Este suficient să solicite o programare.
- Cine și cum v-a convins să faceți drumul spre acasă, să operați la București, să vă vedeți pacienții în țară? Știți că pentru acești părinți scutirea drumului până la clinica dvs. din Germania înseamnă enorm...
- O parte din răspuns se regăsește în afirmația dumneavoastră. Totul a plecat de la solicitările repetate ale părinților de a veni în România pentru a oferi consultații și a opera. Cu certitudine, efortul financiar al părinților se reduce semnificativ.
- Sunt diferențe între dotările din clinica din Germania și ceea ce ați găsit aici?
- Există diferențe, așa cum există diferențe și între clinicile din Germania. Nu acest lucru este important, important este că funcționează la standarde europene.
- Deci sistemul nostru privat se ridică la standardele europene? Se înscrie pe culoarul concurențial?
- Nu știu și nu pot să generalizez la nivel de sistem. M-am referit doar la spitalul în care am consultat pacienții și unde voi opera în limita timpului disponibil. Probabil că și alte instituții medicale private din România se ridică la standarde europene pentru că presupun că este unul din scopurile celor ce au pornit pe acest drum. Existența unei alternative este absolut necesară și benefică pentru toți.
- Se poate face medicină performantă fără bani? Iar când întreb asta am în vedere și condițiile precare din vremea comuniștilor, când medicii noștri reușeau să facă minuni deși le lipsea tehnologia, deoarece e un aspect des invocat de românii aflați în suferință.
- Medicina performantă fără bani nu poate exista pentru că sunt necesare resurse financiare, atât pentru asigurarea dotărilor materiale, cât și pentru a atrage și menține personal medical performant. Serviciile medicale oferite pacienților nu sunt identice nicăieri în lume, iar în cazul dotărilor materiale similare diferența o face factorul uman. Poate despre acest lucru putem vorbi când vă referiți la „minuni” în lipsa tehnologiei. Un automobil cu motor în doi cilindri nu va atinge 100 km/h în 3 secunde chiar dacă la volan se află un campion mondial. Două mașini identice nu vor ajunge simultan la linia de sosire; prima va fi cea condusă de cel mai bun pilot.
- De ce le răspundeți personal părinților care vă trimit mailuri din țară? Știți că pentru asta și pentru cum le-ați tratat copilul vă divinizează?
- Părinții copiilor cu malformații cardiace sunt supuși unei presiuni emoționale ce greu își găsește un echivalent în practica medicală curentă. Nu de puține ori, la mult timp după intervenția chirurgicală, deși copilul se află într-o condiție de sănătate excelentă, părinții încă nu își revin pe deplin. Teama și lipsa speranței în momentele după aflarea diagnosticului, incertitudinea, lipsa unui interlocutor care să le ofere o soluție reală la problema cu care se confruntă fac ca totul să se transforme într-o tragedie. Se trezesc singuri, lipsiți de orice informație și complet neajutorați, așteptând zadarnic o mică îndrumare din partea celor care se presupune că ar trebui să se preocupe de problema lor. În unele cazuri, informațiile care le-au fost furnizate nu fac decât să le sporească deznădejdea, iar cei mai mulți renunță la luptă înainte de a începe. Încerc să le răspund cât se poate de repede, chiar dacă acest lucru este posibil doar noaptea târziu, după ce termin programul operator din ziua respectivă și revăd pacienții pentru a doua zi. Relatările pe care le primesc sunt impresionante, uneori terifiante, mamele fiind la capătul puterilor fizice și psihice. Faptul că pun inima copiilor lor la propriu în mâinile mele, fără ca măcar o dată să ne fi văzut sau vorbit, mă onorează. De aici și responsabilitatea uriașă și lipsa oricărui compromis în activitatea mea zilnică.
- Veți mai reveni să operați în România, unde și când?
Voi reveni să consult și să operez în limita timpului disponibil la Spitalul Monza din București. Cei interesați vor primi informațiile necesare.-
CV
Dr. Eugen Săndică a absolvit Facultatea de Medicină în București, apoi a făcut un stagiu de pregătire în SUA. În 1998 a înființat un serviciu de chirurgie cardiovasculară la Iași, refuzând propunerea unei cariere în SUA. Împreună cu profesorul doctor Grigore Tinica au pus bazele Secției de Chirurgie Cardiovasculară din Centrul de Cardiologie Iasi. Pe data de 8 mai 2000 au efectuat prima operație pe cord deschis în Iași. Eugen Săndică este primul și unicul medic din lume care a intervenit chirurgical pe inima unui copil de 660 de grame, salvându-i viața. Are o fată, studentă la medicină în Germania.
„Medicii din Germania nu pot lucra și la stat și la privat”
- Din păcate nu vom putea verifica niciodată presupunerea dumneavoastră, deși ar fi extrem de interesant și pentru mine. Timpul se scurge ireversibil.
- Cât timp a trecut până i-ați convins pe nemți că sunteți cel mai bun?
- Eram la Iași când, în 2004, mi s-a oferit poziția de medic primar pentru chirurgia malfor mațiilor cardiace în cadrul Clinicii de Chirurgie Cardio-Toracică din Centrul pentru Inimă și Diabet – NRW Bad Oeynhausen, cel mai mare centru de chirurgie cardiacă și transplant cardiac din Europa. În 2006, am preluat conducerea chirurgiei malformațiilor cardiace în cadrul Clinicii și Policlinicii pentru Chirurgie Cardiacă a Universității de Medicină din Rostock. În 2008, am avut două oferte concomitent, mi s-a propus să preiau conducerea chirurgiei malformațiilor cardiace în cadrul Centrului Inimii, Universitatea de Medicină din Hamburg și conducerea chirurgiei malformațiilor cardiace în Centrul pentru Inimă și Diabet – NRW Bad Oeynhausen. Am optat pentru Bad Oeynhausen unde sunt directorul Clinicii de Chirurgie pentru Malformații Cardiace și directorul medical al Centrului pentru Malformații Cardiace pe care l-am inființat în momentul revenirii în Bad Oeynhausen.
- Comparați în câteva fraze sistemul lor de sănătate cu al nostru. Arătați-ne unde sunt „bubele” noastre!
- Sistemul în Germania func ționează. Presa din România a relatat de nenumărate ori despre neajunsurile din sistemul de sănătate românesc. Referitor la acesta din urmă mă rezum la a spune că nu îmi place să critic de pe margine. La Iași am demonstrat că până la un punct se poate și altfel.
- Cât de bine sunt plătiți medicii din sistemul de stat german?
- Veniturile majorității medicilor din Germania sunt reglementate printr-un sistem de tarife foarte detaliat care ia în considerare mai multe criterii, existând diferite trepte de salarizare. Există încă diferențe între Vest și Est. Au existat greve în sistemul sanitar având drept principal punct veniturile.
- Cadrele medicale din Germania pot lucra și la stat și la privat?
- Spre deosebire de România, în Germania nu există acest concept pentru că implică inevitabil conflictul de interese. Raportat la casele de asigurări de sănătate (în Germania sunt câteva zeci, nu există monopol) instituțiile medicale publice, private sau în parteneriat public-privat se află pe poziții egale, fiind în permanentă concurență. Decontul cheltuielilor tuturor instituțiilor medicale se face (pentru pacienții asigurați) pe baza sistemului DRG care, deși nu este perfect, acoperă efectiv costurile. Există asigurări medicale obligatorii (să le spunem „de stat”) și asigurări medicale private. Posesorii acestor asigurări, indiferent de tipul lor (de stat sau privat), au acces la toate serviciile medicale. Principalele avantaje ale asiguraților privați constau în condițiile hoteliere, posibilitatea de a-și alege clinica și dreptul de a fi operați/consultați/tratați de șeful de clinică; pentru acest din urmă drept, casa de asigurări privată plătește o anumită sumă.
„În Germania, am operat aproape 500 de copii veniți din România”
- Se dă șpagă în spitalele din Germania?
- Nu am informații despre existența plăților informale în spitalele din Germania
. - De unde ar trebui să se schimbe și la noi ceva în sistem pentru ca medicii și pacienții să se simtă bine împreună?
- Dacă impresia generală este că trebuie să se schimbe ceva, atunci logic ar fi ca acest lucru să aibă loc, dar nu se va întâmpla de la sine. Faptul că nu se schimbă înseamnă că fie sistemul este încă pe placul majorității (corp medical și pacienți), fie aceeași majoritate se complace în situația existentă sau nu are cunoștință cum ar putea fi altfel. De aceea, apariția alternativelor în România nu poate fi decât benefică pentru toată lumea.
- Sunteți mereu în contact cu părinții micuților pacienți din România, care vă povestesc etapele pe care le-au parcus în spitalele din țară. În România s-a tot reformat sistemul sanitar. Cum ați perceput dvs., din afară, aceste schimbări? Suntem pe drumul cel bun sau ne tot afundăm?
- Relatările părinților ai căror copii i-am operat în 2008 nu diferă de cele ale părinților care au venit în clinica din Bad Oeynhausen în 2014. Concluzia o puteți trage dumneavoastră.
- Câți copii veniți din România ați operat de când sunteți la clinica din Bad Oeynhausen?
-Nu știu cifra exactă în acest moment, dar numărul lor se ridică la aproape 500.
NOTĂ. Părinții copiilor cu probleme cardiace, care vor să obțină o programare pentru consultație la dr. Săndică, pot suna la Spitalul Monza, la numărul de telefon 031/225.25.00 și vor obține toate informațiile.