Dosarul lui Bogdan Olteanu a fost întocmit încă de pe vremea lui Traian Băsescu. Acum i s-a pus, drept capac, binecunoscutul denunț al celui șantajat de procurori să denunțe pe cine trebuie

Ştire dată de toată presa după tradiţionala metodă copy-paste: „Viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu a fost reţinut joi, 28 iulie 2016, noaptea, sub acuzaţia că, în perioada iulie-noiembrie 2008, în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor, a solicitat şi primit de la Sorin Ovidiu Vântu suma de un milion de euro şi sprijin electoral în schimbul numirii lui Liviu Mihaiu în funcţia de guverntor al Deltei Dunării”.

Faţă de evenimentul dat în gît de această ştire, ca zoolog interesat de lighioanele din Sistemul instituțiilor de forță ca care conduce România de azi, îmi îngădui următoarele consideraţii: Cazul Bogdan Olteanu e un strălucit exemplu al felului în care lucrează Poliţia Politică Prezidenţială, întruchipată de DNA, fel dezvăluit în chip spectaculos de Elena Udrea în confesiunile post Băsescu. Fiecărui politician, lider de opinie, om de afaceri cu evidente posibilităţi de a avea un cuvînt de spus în ţara asta i se face un dosar. Dosarul e ţinut în sertar. Cînd vine porunca de la Codruţa Kovesi, cea mai puternică femeie din România după moartea Elenei Ceauşescu prin împuşcare, dosarul e scos la lumină.

Diviziei Presă a Poliției Prezidențiale i se transmit, în chip ilegal, amănunte din dosar pentru a fi date publicității într-o campanie de presă comandată, pentru ca victima să fie condamnată înainte chiar de a se trimite dosarul în instanță. La comandă, Divizia Presă publică și informații false, care nu există în dosar, dar care au menirea de a terfeli dușmani de ai Poliției Politice Prezidențiale.

În cazul Bogdan Olteanu, ținta acestor intoxicări a fost Călin Popescu Tăriceanu. Divizia Presă a cultiva știrea că SOV ar fi denunțat darea a două milioane de euro astfel încît un milion să ia și Călin Popescu Tăriceanu. Rechizitoriul, document oficial n-a suflat un cuvînt despre asta. Terfelirea s-a petrecut însă. Opinia publică a rămas încredințată că și CPT e implicat în dosar.

Cazul Bogdan Olteanu poate fi înțeles dacă luăm în considerare cele două declarații despre Dosar ale lui Traian Băsescu. La B1Tv a zis că e vorba de o sponsorizare. Sîmbătă seara, la România Tv, a susținut că „Am avut cunoștință despre banii care se scoteau din Bulgaria. Banii s-au scos din Bulgaria, în trei tranșe de câte 300.000 de euro.”

Așa cum lasă să se înțeleagă Traian Băsescu, Tartorul Sistemului din România, dosarul era alcătuit din ceea ce se dezvăluise pe parcursul Operaţiunii complexe – Lichidarea Stucturii Paralele Sorin Ovidiu Vântu. O operaţiune asemănătoare celei declanșate de Erdogan împotriva a ceea ce el numește Structura paralelă coordonată de Gullen. O Operațiune considerată de Traian Băsescu sub semnul Interesului naţional întruchipat de eliminarea celui care făcuse un Stat în Stat.

Interceptările, filajele, accesarea conturilor lui SOV din străinătate în urma unei intense activități a lui Traian Băsescu pe plan internațional, au produs o cantitate de informaţii şi dovezi mult mai mare decît cea cerută de executarea lui SOV. Presa noastră isterică a dat drept ştire de senzaţie (vezi clişeul Nucleara!) faptul că SOV ar avea înregistrări cu politicieni şi jurnalişti.

N-am nici o îndoială că SOV are şi alte dovezi ale felului în care a mituit politicieni, miniştri, ofiţeri de Servicii, magistraţi şi ziarişti. Toate aceste dovezi nu-i servesc la nimic. Ele pot avea efect numai dacă DNA îl cheamă şi, şantajîndu-l cu un nou dosar, îl obligă să le dea.

În cazul SOV nu aceste dovezi sînt catastrofale pentru mulți politicieni, foști demnitari, lideri de opinie, magistrați, oameni din Serviciile secrete, ci dovezile adunate de Binomul SRI-DNA în timpul Marii Operaţiuni Lichidarea lui SOV. După legiferarea unuia dintre cele mai represive Coduri din Europa (cele făcute de Alina Bica, la vremea respectivă convinsă că va rămîne pe veci la Putere, ba chiar că va deveni Procuror General), fiecărui dosar făcut de Binomul SRI-DNA i se pune drept capac un denunţ.

Denunţul nu vine de la sine, aşa cum se povesteşte în România de azi. El e provocat de procurorii DNA. Cînd e programat să fie înhăţat cineva, potrivit Planurilor Poliţiei Prezidenţiale, e luat pe sus un tip despre care se ştie – de la SRI-ul de pe vremea Binomului – că ar putea face un denunţ despre acel cineva.

Aşa s-a întîmplat în cazul Bogdan Olteanu. Dosarul întocmit cu ani în urmă, pe vremea lui Traian Băsescu, aştepta prin sertare. Brusc, s-a cerut activarea Dosarului. A fost convocat un denunţător. Arestat, desigur. După denunţător, a fost convocat arestatul Sorin Ovidiu Vântu. Cu cele două documente, dosarul a fost gata.

Dosarul nu diferă, în materie de abuzuri, de cel întocmit de Parchetul General lui Traian Băsescu în cazul Gabriela Firea. În perioada iulie-noiembrie 2008 – pot depune mărturie ca ziarist, Guvernul Tăriceanu era ţinta unei campanii de o rară violenţă dusă de Trustul lui Sorin Ovidiu Vântu. La vremea respectivă, Sorin Ovidiu Vântu îl slujea cu sîrg pe Traian Băsescu fără să ştie că acesta coordona Operaţiunea de Lichidarea a Imperiului SOV. Liviu Mihaiu – pot depune mărturie ca jurnalist – era un apropiat al PNL şi al Guvernului Tăriceanu. Numirea sa ca Guvernator al Deltei s-a făcut în virtutea acestei relaţii şi nu – cum aberant susţine Rechizitoriul – în schimbul mitei de 1 milion de euro.

S-au invocat nu ştiu ce interese ale lui SOV în Deltă. Cine ştie Puterea lui SOV din 2008 îşi face cruce la o asemenea gogomănie. Păi cu un milion de euro, SOV putea să facă orice cu Delta Dunării. Chiar s-o şi violeze!

În plus, dacă ne uităm la perioada postColectiv, vom sesiza că numirea ONG-istului Liviu Mihaiu a fost un fapt politic profetic prin raportare la Guvernul Dacian Cioloş. Trei sferturi dintre ONG-iștii din Guvernul Dacian Cioloş nu-l întrec în materie de competenţă pe ONG-istul Liviu Mihaiu. Dacă SOV dat suma respectivă, a făcut-o pentru că veneau alegerile din 30 noiembrie 2008. Sondajele nu dădeau prea mari şanse PDL-ului condus de Emil Boc. PSD împreună cu PNL, care formaseră pînă atunci Guvernul, se anunţau drept cîştigători.

Ca toţi oamenii de afaceri SOV, a vrut să se pună bine şi cu PNL. Suma de un milion de euro era o sponsorizare tipică prin bani negri. Nu-i exclus ca Liviu Mihaiu să fi înlesnit negustoria, ştiut fiind că era amic şi cu liderii PNL şi cu SOV. În nici un caz el n-a fost numit Guvernator al Deltei în schimbul milionului de euro dat de SOV.

De mirare însă că Liviu Mihaiu nu face gălăgie la această acuzație care-l descalifică în postura de lider de opinie și de ONG-ist. De ce oare?

Articolul a fost publicat iniţial pe cristoiublog.ro.