Evenimentul zilei” vă prezintă noi acțiuni strict secrete ale Securității din arhiva ICE Dunărea. Potrivit datelor de la CNSAS, Dan Voiculescu era unul dintre partenerii de afaceri ai Securității și știa chiar și contul de la BRCE, în care trebuia să vireze comisionul.
Ofiţerii de la ICE Dunărea nu se dădeau în lături de la nimic în misiunea lor de a aduce cât mai multă valută în ţară. Dosarele descretizate din Fondul Operațiuni Valutare Speciale (OVS) de la CNSAS arată până unde putea merge Securitatea. Practic, totul era de vânzare pe valută: contrabandă, escrocarea Consiliului Mondial al Bisericilor sau a Uniunii populare pentru îngrijirea mormintelor germane de război din RFG sau avize pentru a emigra din România.
Operațiunea „Tisa”
Pe 14 iunie 1988, la Hotelul „Flora” din București, maiorul Cornel Gruia și sursa „Dodu” s-au întâlnit cu un om de afaceri și au primit 20.000 de dolari. Afaceristul avea nume de cod „Claude” şi propusese Securităţii realizarea unei operaţiuni de contrabandă cu ţigări. Banii erau în contul primei acţiuni reuşite. Darea și primirea banilor au fost întregistrate video, iar cei 20.000 de dolari au fost depuși în contul 47.21.427.300-2, deschis la Banca Română de Comerț Exterior (BRCE). Pentru ofiţerii români, acesta era debutul operaţiunii „Tisa”. Totul începuse pe 3 iunie 1988, atunci când maiorul Cornel Gruia le-a explicat superiorilor săi că, în baza aprobării comezii Centrului de Infomații Externe, în perioada 30 mai - 2 iunie 1988 s-a întâlnit de două ori cu „Claude” pentru a stabili detaliile unui transport „confidențial de țigări”. Întâlnirile au avut loc la Administrația Portului Liber Sulina și la restaurantul Hotelului „Intercontinental”. La prima întâlnire, Gruia a participat împreună cu colaboratorul „Nițescu”, iar la cea de-a doua a fost însoţit de căpitanul Ioan Cosmulescu, care avea acoperirea de lucrător la ICE Romsit. Ei au discutat despre transportul unui container de marfă, care era adus la Sulina, în care se găseau 780 de lăzi de țigări (diverse mărci).
Actelele falsificate
„Claude ne-a prezentat modul de aranjare a țigărilor și a mărfii de acoperire (pahare). Au fost purtate discuții privind modul de lucru, stabilindu-se ruta containerului și documentele necesare efectuării acestui transport. Containerul, după ce va fi prelucrat, va fi expediat din Constanța via Mare spre Pireu, cu destinația finală Livorno (Italia)”, prezenta cazul Gruia. Toate documentele necesare erau falsificate de securiști: actele de îmbarcare, factura privind marfa de acoperire (pahare) și certificat de origine. „Claude” i-a asigurat pe români că la Livorno controla în totalitate operațiunea. „Marfa va fi preluată înainte de a îndeplini formalitățile vamale, operându-se înlocuirea țigărilor cu marfa de acoperire, astfel ca, la destinație, conținutul să corespundă cu cele specificate în documente”, susţinea ofiţerul.
Tarif: 25.000 de dolari pentru un transport de țigări
Pentru efectuarea acestui transport, ofițerii de securitate au negociat săprimească 25 de dolari/ladă, ceea ce prezenta un profit total de aproximativ 25.000 de dolari pe transport. De asemenea, ”Claude” a plătit cheltuielile de transport și contravaloarea mărfii de acoperire, în acest caz-paharele. În cadrul operațiunii s-au efectuat cheltuieli în valoare de 19.399 de lei, reprezentand transportul containerului cu un camion peruta Constanța- Tulcea - Constanța și încărcare și transport pe mare, Constanța- Pireu. Aceste servicii au fost efectuate de ICR Romtrans. Cheltuielile operative ale Securității, întâlnirile la hotel și la Sulina au fost estimate la 2.500 de lei, care erau decontate dintr-un fond special. Raportul maiorului a fost aprobat de șeful sectorului ASV, maiorul Gelu Eftimie, și de generalul -maior Traian Tăulescu.
Țepe în serie cu devizele umflate
Una din metodele favorite ale ofiţerilor din compartimentul Aport Valutar Special (AVS) a fost umflarea devizelor de lucrări pentru organizaţii străine în cazurile unor lucrări civile. Pe 16 ianuarie 1987, generalul - maior Traian Tăulescu aproba deschiderea acțiunii AVS „Devizul”. Ţinta operaţiunii era păcălirea „Uniunii populare pentru îngrijirea mormintelor germane de război din RFG”. Concret, Ambasada RFG de la Bucureşti a cerut acordul pentru amenajarea mormintelor militarilor germani căzuți în cele două războaie mondiale, înhumați într-un cimitir din Galați. Executantul român al lucrărilor a întocmit un deviz estimativ de 6-7 milioane de lei (circa 1,2 milioane de mărci vest-germane).
Măsurile specifice
„Prin măsuri specifice s-a acționat asupra partenerului german, creîndu-se condiții pentru obținerea de la acesta a unor sume suplimentare față de devizul real al lucrărilor, în valoare de circa 800.000 de DMW. În acest sens urmează să se ia măsuri de întocmire a unui deviz de lucrări supraevaluat, de circa 12 milioane de lei (circa 2 milioane DMW), deviz care va fi prezentat și susținut față de partenerul străin”, se arată în raport. Întreaga sumă a ajuns într-un cont al ICE Dunărea, deschis la BRCE, profitul: 800.000 de mărci vest-germane.
„Crinul”
În mod similar, ofițerii AVS au reușit să facă rost de 20.000 de dolari de la Consiliul Mondial al Bisericilor. Operaţiunea AVS „Crinul” a început, oficial, pe 9 octombrie 1986. Consiliul dona fonduri de valută consistente pentru restaurarea şi repararea unor lăcaşuri de cult. Securitatea a folosit sursa „Dinu” pentru a cere mai mulţi bani pentru lucrări care aveau fonduri deja alocate de Departamentul Cultelor. Banii s-au dus direct în conturile Securității, „neexistând pericolul ca instituția menționată (Consiliul Mondial al Bisericilor) să poată depista destinația finală a sumei respective”.
Fuga pe bani din communism
În timpul dictaturii lui Nicolae Ceauşescu, peste 225.000 de cetăţeni de etnie germană s-au stabilit în RFG. Regimul a primit un fel de răscumparare din partea guvernului federal, dar au fost persoane care și-au negociat singure plecarea din România. Cazurile erau sesizate, de cele mai multe ori, de Securiatatea judeţeană şi raportate la UM 0107/Compartiment AVS. „Deținem date din care rezultă că următoarele persoane ar fi de acord să plătească diverse sume de mărci vest-germane, în vederea obținerii aprobării de plecare definitivă din țară”, se arată într-un raport din 14 noiembrie 1986. „Markus Horst, de profesie tehnician, domiciliat în Brașov. Are rude de gradul I în RF Germania și a primit aprobarea Comisiei Județene. Dosarul a fost respins de Comisia Guvernamentală. Ar fi de acord să plătească 7.000-10.000 de mărci vest germane. Tellman Mihail, tehnician la uzinele Rulmentul din Brașov. Are aprobarea Comisiei Județene. Ar fi de acord să plătească 7.000-10.000 de mărci. Schmidt Liviu - 35 de ani, vânzător la un magazin Shop din Brașov, domiciliat în Brașov, informator în legătura SIII/I.J. Brașov al Ministerului de Interne. Nu a depus cerere de plecare definitivă din țară. Intenționează să emigreze în RF Germania și ar fi dispus să plătească până la 15.000 de mărci”, erau prezentate ofertele celor care voiau să fugă din comunism. Sumele erau pentru fiecare membru de familie, iar toţi solicitanții erau căsătoriţi. „Să se verifice ce se știe de acești oameni”, a fost ordinul de la AVS.
Dan Voiculescu, în perioada în care lucra pentru Crescent
„Evenimentul zilei” a dezvăluit, săptămâna trecută, că numele lui Dan Voiculescu - reprezentantul la Bucureşti al firmei cipriote Crescent Commercial And Maritime - apare în mai multe dosare de la CNSAS. Este vorba despre operațiunile speciale „Alumina”(1987) - importul și prelucrarea de alumină calcinată și „Elada”(1989)- importul a 250.000 tone de bauxită. În ambele operaţiuni, Dan Voiculescu a plătit un comision pentru a intermedia contractele cu partenerii din Grecia.
„Vor comision”
Numele firmei Crescent apare încă din 30 august 1985 într-un raport privind derularea unei operațiuni valutare speciale. „În cadrul supravegherii informative a afacerilor comerciale ale firmei Crescent s-au deținut date din care rezultă că reprezentantul firmei este dispus să acorde un comision pentru derularea corespunzătoare a afacerii. Prin măsuri combinative, s-a interpus sursa „Dan”, care a reușit să convingă partenerul străin că, datorită sprijinului acordat, afacerea s-a derulat în bune condițiuni. Ca urmare, firma Crescent a depus la BRCE suma de 40.000 de dolari”, se arată în raportul OVS. Astfel, în operațiunea „Alumina”, pe data de 6 august 1987, un ofiţer AVS nota că „Tovarăşul Dan Voiculescu a fost de acord cu transferul unei sume oarecare în contul respectiv. Sursa i-a înmânat pe un bilețel numărul contului, însă Dan Voiculescu a declarat că îl știe. Pentru început, înainte de 23 august, a promis că va transfera circa 12.000 de dolari”.