Dispariţia lui Dan Condrea din dosarul penal Hexi Pharma este un eşec înfiorător al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Un eşec cât un munte de incompetenţă sau o ratare bizară, determinată de raţiuni ascunse, echivalentă cu închiderea scandaloasă a dosarului Revoluţiei din 1989.
Speculaţiile din jurul accidentului în care se presupune că a murit Dan Condrea au ocupat întreaga dezbatere publică, lăsând nediscutate implicaţiile judiciare ale momentului când patronul Hexi Pharma este declarat legal decedat.
Vorbim de două efecte uriaşe pentru care procurorul de caz poate să fie dat exemplu de incompetenţă studenţilor, la facultăţile de Drept, pentru ca o asemenea ratare să nu se mai producă vreodată în sistemul judiciar.
În timp ce jurnaliştii, politicienii şi alţi actori de pe scena publică numărau informările SRI şi discutau ce a făcut sau nu a făcut servicul secret în trecut pe tema Hexi Pharma, procurorii care deschiseseră dosarul penal după primele dezvăluiri din presă aveau un comportament judiciar pur şi simplu inexplicabil. Pare că pur şi simplu nu au dorit să mişte lucrurile într-o manieră eficientă, în interesul public al aflării adevărului şi aplicării legii.
Suntem fie în faţa unui munte de incompetenţă şi prostie, fie în spatele acestui caz există lucruri necunoscute care au blocat procurorii în activitatea lor.
Pentru a înţelege cât de gravă este situaţia, din pricină că procurorii nu au luat nicio măsură preventivă împotriva lui Dan Condrea, este suficient să ne uităm la ceea ce se va petrece din punct de vedere judiciar în momentul în care patronul Hexi Pharma e declarat oficial decedat.
Conform legii penale româneşti împotriva unei persoane decedate nu se poate demara nicio investigaţie judiciară. Pur şi simplu autorităţile judiciare nu vor avea bază legală să investigheze averea privată a lui Condrea şi conturile private ale acestuia din ţară şi din stăinătate.
Pe cale de consecinţă statul român nu mai are nicio pârghie să extragă din averea lui Condrea sumele necesare pentru acoperirea prejudiciului.
Pur şi simplu autorităţile judiciare nu pot avea acces la banii personali ai principalului suspect din acest caz. Sumele rămân moşenitorilor sau unei terţe persoane, dacă Condrea a lăsat o împuternicire în acest sens. Acesta este un aspect cel puţin la fel de important ca faptul că procurorii au rămas fără principalul personaj al anchetei lor.
Toate acestea nu se puteau întâmpla dacă procurorul de caz lua măsurile preventive impuse de lege. Pur şi simplu s-a ajuns aici pentru simplul fapt că, dintr-un motiv misterios, procurorul a refuzat să-şi facă datoria în acest caz.
Întreaga dezbatere publică ar trebui să se concentreze pe motivele pentru care Parchetul General a acţionat cu asemenea incompetenţă crasă. S-ar putea să aflăm că sunt aceleaşi motive pentru care tot la nivelul Parchetului General au fost ignorate informările SRI trimise anterior despre activitatea Hexi Pharma.
Cert este că sistemul judiciar a pierdut principalul personaj din dosar şi cu el a pierdut posibilitatea de a ajunge foarte departe luând urma banilor lui Condrea.
Dacă Hexi Pharma a fost o operaţiune a unui serviciu secret, aşa cum pare din foarte multe motive, procurorii au rămas fără piesa princpală prin care se putea demonstra o asemenea stare de fapt.
Sunt trei servicii secrete româneşti care pot derula activităţi economice sub acoperire: SRI, SIE şi Direcţia Generală de Informaţii a Armatei. Trei posibili suspecţi la care procurorii nu mai pot ajunge după declararea decesului lui Dan Condrea.
Dacă Hexi Pharma nu este o operaţiune a unuia dintre cele trei servicii, lucrurile sunt şi mai grave pentru România. Înseamnă că nişte şpăguitori ordinari pot ajunge să livreze substanţe contrafăcute în spitalul SRI, în teatrele de operaţiuni militare, în ambulanţa preeşdintelui României. Este o ipoteză imposibil de acceptat.
Varianta unei operaţiuni sub acoperire a unuia dintre cele trei servicii secrete ar trebui analizată prin perspectiva unor informaţii relevante.
SRI îşi desfăşoară legal activitatea numai pe teritoriul României.
Hexi făcea operaţiuni de import şi operaţiuni financiare externe. În plus, dacă sunt corecte informaţiile provenite de la Comisia pentru Controlul SRI din Parlament, exista 22 de informări SRI către Parchetul General, printre ele fiind unele punctuale privind Hexi Pharma, anterioare declanţării scandalului public.
Îşi denunţa SRI la Parchet propria operaţiune sub acoperire? Foarte interesant este că, în ciuda acestor fapte, nimeni nu întreabă de sănătate SIE sau DGIA pe această temă. De ce sunt toate tunurile numai pe SRI?
Sunt întrebări la care putea răspunde eficient numai ancheta procurorilor, mai ales dacă Dan Condrea era plasat frumos la arest, în condiţii care să îl ferească de o moarte atât de violentă. Şi iar ne întoarcem la întrebarea cheie a acestui caz: De ce s-a mişcat aparent cu incompetenţă crasă Parchetul General?
Am putea să fim doar în faţa unui exemplu cras de incompetenţă sau în faţa unei cârdăşii cu cei care au ucis zeci de mii de români în spitale, cu sânge rece, pentru banii rezultaţi din această activitate criminală, o variantă chiar mai scandaloasă.