S-a terminat noaptea alegerilor în SUA. A câștigat Donald Trump, candidatul celor antisistem, deși reprezintă Sistemul. Ultimul mesaj al său, înaintea începerii votului, a fost “America must decide between failed policies or fresh perspective, a corrupt system or an outsider”, ușor de înțeles în epoca internetului: America are de ales între o perspectivă proaspătă și politici greșite, între un sistem corupt și un outsider”.
Rezultatele din Michigan și Wisconsin, unde a câștigat Donald Trump, primul republican de la Ronald Reagan încoace care adjudecă bastioanele democrate, mi-au consolidat părerea. Mi-am adus aminte de alegerile din 2009, când situația era asemănătoare. Traian Băsescu, al cărui consilier de campanie eram, încerca cu greu să spargă barajul mediatic ridicat de Patriciu (Holdingul Adevărul)-Voiculescu (Holdingul Antena)-Vîntu (Holdingul Realitatea), ce aveau în proprietate 80 la sută din presa românească și care cumpăraseră 80 la sută din ziariștii și analiștii de pe piață.
Îmi aduc aminte, acum zâmbind, cum Băsescu, candidat la președinția României, se ducea la Taraf TV, OTV sau în cel mai bun caz B1TV, pentru că în rest la nici o altă televiziune nu-l primeau. La presa scrisă stătea mai bine, avea “Evenimentul Zilei” și “România Liberă” de partea sa. La fel îmi aduc aminte cum filmulețul (trucat, după cum a relevat expertiza) cu Băsescu lovind un copil a fost anunțat de Patriciu ca un glonț de argint menit să omoare vampirul. Băsescu a câștigat greu primul tur de scrutin, la o diferență mică, iar în turul al doilea pleca de la scorul de 55%-45% pentru candidatul PSD, susținut de PNL. A venit vizita stupidă a lui Geoană la Vîntu, prestația uluitoare a lui Traian Băsescu din ultima dezbatere televizată, ce a mutat sau mobilizat 5 la sută din electorat, rezultatul uluitor de la final! Cam așa au stat lucrurile și în noaptea care a trecut… Dar nu vreau să intru în detaliile alegerilor americane, pentru că sunt multe de spus. Ci să vă relatez un fapt. Ieri, de Sfinții Mihail și Gavril, am făcut drumul spre Giurgiu, așa cum s-a întâmplat aproape zilnic, de când mi-am anunțat candidatura. O fac pentru a înțelege ce-și doresc oamenii, nu pentru a face poze, stau de vorbă cu cei pe care-i întâlnesc, mă duc să văd cât mai multe lucruri și să acumulez cât mai multe experiențe.
Dimineață am fost la hramul unei biserici, am asistat la slujbă, am bătut cu pasul tot locul și m-am bucurat de ploaia care voia doar să ne însoțească. La un moment dat, o femeie, venită tocmai de la Giurgiu la hramul bisericuței, mi-a spus: “Ne-am săturat de politicienii care ne tot promit și nu fac nimic! Vin la alegeri și atât! Să vedeți ce-i la mine pe stradă, în Giurgiu, pe malul Dunării, e plin de gunoaie. Au promis că fac curat, dar le-au mutat dintr-un loc în altul. De ce-și bat joc de apă, doar e dată de la Dumnezeu?” Pentru corectitudinea relatării trebuie spus că nu m-a recunoscut, nici nu știa că voi candida, eu nu i-am spus nimic, se adresa unui prieten ce mă însoțea, mult mai cunoscut prin aparițiile TV. Stătea în burnița deasă și ne vorbea cu obidă. Era o femeie simplă, educată, cu frică de Dumnezeu, dar cu durerea-n suflet. Ne-o spunea nouă, celor veniți de la București la hramul unei bisericuțe, poate îi ducem durerea mai departe. A plecat cum a venit. Cu speranța că se mai poate face ceva. Mai spre seară, la o masă, stăteam de vorbă cu mai mulți oameni. Doi dintre ei, primari de câteva mandate. Florin Nidelea din Clejani și Marian Pătuleanu din Singureni. M-au întrebat cine va câștiga în America. Am răspuns, așa cum am făcut-o în ultimele zile, deși după intervenția FBI în campanie începusem să am îndoieli, că noul președinte va fi Clinton. Unul dintre ei m-a contrazis: Câștigă Trump! Celălalt l-a aprobat. Am încercat o glumă: Ieri cota la pariuri era de 1-5 în cazul lui Trump. Dacă știam asta, îmi finanțam toată campania cu un pariu. S-a uitat la mine, cu un aer șiret și mi-a spus: Câștigă Trump! O să vedeți. Am văzut. Încă o dată m-am convins că cea mai grea campaniei este într-o comună, că sistemul politic se sprijină, de fapt, pe cei 2.850 de primari din comune care știu cu adevărat cum se câștigă voturile. Ce înseamnă sondajele și strategiile știm câțiva zeci de oameni, dar votul adunat bucată cu bucată, convinsul oamenilor să vină să pună un buletin în urnă, știu ei. Efortul de a face asta este invers proporțional cu numărul de votanți. Această cronică electorală nu poate avea un final, pentru că fiecare dintre dumneavoastră are de spus câte ceva!