Locotenent-colonelul Traian Borcescu, fost șef al Contrainfomațiilor din cadrul SSI, dezvăluie cum lucrau agenții germani în România, în perioada războiului, și detalii inedite despre informatorii plasați la Palatul Regal.
Detalii inedite apar în volumele Securității, publicate de CNSAS, privind "Problema 23 August 1944". Cele 17 volume, formate din peste 6.000 de file, cuprind documente foarte importante privind schimbarea regimului politic şi a poziţionării internaţionale a României în august 1944, potrivit CNSAS. Dosarul evocă toate personajele importante implicate în actul de la 23 august şi adaugă elemente relevante pentru cunoaşterea unui moment fundamental al istoriei contemporane a României. Documentele publicate de CNSAS sunt destinate cercetătorilor, profesorilor, studenţilor, dar şi publicului larg interesat de istoria complicată a României în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dar şi de comunismul românesc la începuturile sale.
Detalii despre publicarea acestor volume în articolul:
CNSAS a publicat integral cele 17 volume ale dosarelor de securitate privind cazul 23 august 1944
Cine este Traian Borcescu
Una din cele mai intersante documente este a lui Traian Borcescu, fost un ofițer în cadrul Serviciului Special de Informații (SSI), șeful Secției a II-a Contrainformații, având gradul de locotenent-colonel, în perioada aprilie 1941 - 23 august 1944. După arestarea mareșalului Ion Antonescu și refugierea lui Eugen Cristescu în afara Capitalei, Traian Borcescu a preluat în mod temporar, până în data de 26 august 1944, conducerea serviciului. A fost arestat de două ori, în 1945- transferat la Moscova unde a fost interogat de ofițeri KGB, și apoi în 1949- când a fost condamnat pe viață. Traian Borcescu a fost pus în libertate în 13 aprilie 1964, grațiat prin Decretul nr. 411/1964. După eliberare, a fost angajat ca magazioner la întreprinderea de panificație Spicul, până la pensionare. După evenimentele din decembrie 1989, a fost înaintat la gradul de colonel în retragere.
Declarația lui Traian Borcescu din dosarul de la CNSAS- volumele despre “23 august” este dată la Gherla, pe 14 februarie 1962 și are 23 de file. Ea poate fi accesată direct pe site-ul CNSAS, fila 86.
Declarația
Fostul ofițer era un fin cunoscător al realității politice din România interbelică și din timpul războiul. În declarație el arată că SSI-ul depistase 11 servicii de infomații aflate pe teritoriul român, inclusiv formațiile de Hitlerjugend. “Numele lor încadrate de scheme se găsesc la SSI. Imi aduc aminte: la Abwehr pe colonel Rodler, maior Wettstein, la Gestapo: von Stranski, von Rittgen, Paul Montfort și alții; la grupa economică: Tester- dar care era agent dublu, al Angliei- pentru spionaj, von Claudiud, Sterizer și alții, al căror nume nu-mi amintesc”. Din punct de vedere infomativ, germanii păstrunseseră în toate departamentele de stat, arăta fostul ofițer.
- El susține că în 1941, Eugen Cristescu- șeful SSI, i-a cerut lui Antonescu, cerere aprobată, să-l pună pe Borcescu șef la Contrainformații, unul din motive, fostul șef al Contrainfomațiilor, Florin Becescu, ar fi fost stipendiat de germani.
Era momentul în care englezii își retrag aparatul infomativ și diplomatic din România, lăsând pe loc câțiva oameni, iar Istanbulul devine cel mai important centru infomativ al Marii Britanii pentru Balcani.
“Ion Antonescu fiind informat de noi că germanii expediază din țară enorme cantități de produse alimentare, a dat ordinul că niciun german nu poate expedia colete cu alimente, decât o dată pe lună și numai 5 kilograme. Cu cât înfrângerile d epe Frontul de Est erau mai evidente, raporturile de la stat la stat erau mai scupulos aplicate, germanii au fost obligați să plătească în aur toate datoriile față de noi, astfel că la sfârșitul războiului mai aveau puține datorii de achitat. Ion Antonescu nua fost secundat de oamenii de specialitate așa cum trebuie, iar oamenii lui Maniu și Brătianu își făceau afacerile. Așa se explică că Ică Antonescu (Mihai Antonescu- vicepreședintele Consiliului de Miniștri n.r.) semnează un acord economic cu Germania complet nevaforabil României, nevoind să țină seama de conceptul inițial admis și de germani față de Ion Antonescu”
Politica Palatului Regal
Traian Borcescu arată că Palatul Regal nu era de acord cu politica lui Ion Antonescu. “Mihai deși era înconjurat de elemente slabe, totuși avea o puternică înțelegere a lucrurilor și lua hotărâri juste. Singură, mama sa avea influneță puternică asupra lui. Dintre oamenii politici avea considerație pentru Dinu Brătianu, George Brătianu, Ion Mihalache etc. De Maniu avea teamă, pentru sentimentele sale ostile coroanei. La Palat erau multe personalități, dar numai puține puteau influneța cu ceva pe Mihai și anume: generalul Sănătescu, generalul Dămăceanu, generalul Ionescu Emilian, Nigel, Ionel Rădulescu, Stârcea Mocsonyi, Ionescu Bălăceanu și Mircea Ioanițiu”
Informatorii
"Eugen Cristescu dispunea de 3-4 informatori la Palat, dar nu am cunoscut decât pe Paul Dobrescu. Generalul Piki Vasiliu (comandantul Jandarmeriei) a introdus în Palat pe maiorul Vergotti, pe lângă Elena, cu scop de a-l infoma asupra Palatului. În sânul palatului, Arhiducesa Ileana era suspectată că duce o acțiune personală contra lui Mihai. Deși era ocupată la Viena cu îngrijirea răniților, unde gurile rele spuneau că avea un intim în afară de soțu ei – totuși spera ca prin înlăturarea lui Mihai va face loc la succesiunea tronului unuia din fii ei, dacă nu mă înșel, unuia Ștefan", precizează Traian Borcescu.
Tentativa de otrăvire
"În vara anului 1943, SSI-ul este informat că germanii pregătesc otrăvirea lui Mihai și a lui Ion Antonescu. Personal m-am deplasat la vila unde sta Ion Antonescu și am pus o serie de ofițeri de pază, iar la Palat măsuri ca toate felurile de mâncari ce se servesc lui Mihai să fie gustate inițial de omul nostru. În 5-7 zile am descoperit că unul de la Gestapo avea relații cu menajera lui Ion Antonescu și că acesta a vorbit de otrăvirea lui Mihai. Cel identificat a fost îndepărtat din țară, iar viața s-a reluat normal. Arhiducesa Ileana n-a avut niciun amestec în această chestiune și nici n-a cunoscut acest episod", și-a adus aminte ofițerul.
Complotul
Traian Borcescu arată că un grup de generali- șefi de divizii- s-au întâlnit la București și au decis să ia atitudine alături de Palat, pentru a ieși din război. Unul dintre ei era în contact cu Nicolae Cambrea, șeful diviziei Tudor Vladimirescu- recrutată din prizonieri români în Uniunea Sovietică, de la care primise o scrisoare. Gruparea era sub supravegherea ofițerului SSI.
Planurile germanilor
Borcescu prezintă mai multe planuri prin care serviciile germane au încercat să țină România în alianță. Unul din planuri, din septembrie 1943, era cedarea Banatului Iugoslav către România, ca și compensațiile pentru pierderea Ardealului. Ion și Mihai Antonescu ar fi acceptat acest lucru și au dat ordinul Marelui Stat Major să pregătească trupele de ocupare a Banatului iugoslav. Borcescu spune că a intervenit la șefii Statului Major, pentru a-l susține să nu accepte acest plan,militarii au arătat că nu au trupe suficiente pentru ocuparea Banatului iugoslav, iar Ion Antonescu a abandonat acest plan.
Borcescu a arătat că germanii au insistat în octombrie 1943, ca orașul Galați să fie evacuat de evrei, deoerec aveau infomații că aceștia se pregăteau să atace coloanele germane care se retrăgeau de pe front. Borcescu s-ar fi deplasat personal al Galați, pentru a verifca datele, și a oprit evacuarea. 8-10 persoane eu fost internate pe 3 luni în lagărul de la Târgu-Jiu.
În vara lui 1943, germanii ar fi cerut internarea tuturor oamenilor politici, pentru a fi siguri că nu se produc schimbări politice. Antonescu a refuzat acest lucru, la solicitarea SSI.
“Tot germanii căutau să acrediteze că sunt în posesia unor mari invenții tehnice, care va asigura deplina sa victorie. Naivi s-au găsit -însă SSI-ul a arătat guvernului că nu-i decât o simplă propagandă”
Tratativele românilor
Traian Borcescu a mai dat detalii interesante despre tratativele dimplomaților români, și ale opoziției, de a ieși din război. De asemenea el arată rolul Palatului Regal în încercările de a ieși din Război, pe orice cale. El povestește despre o întâlnire între Regele Mihai și comunistul Emil Bodnăraș, intermediată de Constantin Sănătescu, dar și despre încercările unor apropiați ai lui Antonescu, Piki Vasiliu și Eugen Cristescu, pentru o întâlnire Ion Antonescu-Lucrețiu Pătrășcanu.
“Tot Piki Vasiliu și cu Eugen Cristescu ordonă colonelului Leoveanu, administratorului lagărului Târgu-Jiu, ca să dea posibilitatea unor fruntași comuniști ca: Gheorghe Gheorghiu-Dej, Neagu Andrei și alții, să poată evada ca să poată să participe și ei la acțiunea de pace”
Traian Borcescu a mai dat detalii inedite despre lovitura de la 23 august 1944, arestarea lui Ion Antonescu și a colaboratorilor săi, dar și formarea guvernului Constantin Sănătescu.
În septembrie, Emil Bodnăraș îl duce pe Traian Borcescu în vila din vatra Luminoasă, unde erau încchiși Ion Antonescu și colaboratorii săi. “Toți erau mulțumiți de modul în care erau tratați. Ion Antonescu era mulțumit că actul de la 23 august s-a făcut fără vărsare de sânge și regreta că nu m-a avansat încă din toamna anului 1943”, conchide ofițerul.