Sfântul Chir s-a născut în Alexandria, în secolul III, ajungând după studii aprofundate un medic renumit că trata fără a accepta vreun onorariu.
Când se declanșează prigoana împotriva creștinilor, în timpul lui Dioclețian (284 - 305), Chir fuge în Arabia unde se călugărește, dobândind darul facerii de minuni.
Sfântul Ioan, ostaș creștin din Edessa (Asia Mică), auzind de minunile lui Chir, merge în Arabia să-l cunoască și intră ucenic la acesta. Cei doi ajung buni prieteni, iar Ioan devine el însuși „medic fără de arginți”.
Cum o creștină, pe nume Atanasia, este prinsă de păgâni împreună cu cele trei fiice ale sale, și temându-se ca acestea să nu cedeze sub tortură, Chir și Ioan merg la temniță să le îmbărbăteze.
Sunt prinși și li se taie capetele împreună cu cele ale Atanasiei și ale copilelor sale: Teodota, Teoctista și Eudoxia.