Înalta Curte de Casație și Justiție a respins prin cei 5 judecători ai completului de penal sesizarea CJUE cu privire la modul în care se aplică decizia CCR cu privire la prescripție.
Având în vedere că deja Înalta Curte a statuat că prescripția a curs în perioada în care nu mai era legiferată, așa cum a decis Curtea Constituțională, nu e de mirare că judecătorii forului suprem au luat o astfel de decizie.
Totuși DNA nu renunță, aceași sesizare către Curtea Europeană de Justiție este făcută în mai multe dosare, unul dintre ele aflat pe rolul Curții de Apel Constanța care încă nu s-a pronunțat asupra acestei posibile sesizării a CJUE. Cert este că procurorii anticorupție sunt foarte nemulțumiți de modul în care Înalta Curte a interpretat decizia Curții Constituționale și au susținut în mod public că vor fi afectate sute de dosare unde prejudiciile sunt enorme dacă lucrurile rămân așa cum au fost statuate.
„În urma analizării cauzelor penale ale DNA, a rezultat că aplicarea directă a deciziilor (CCR și ICCJ privind prescripția - n.r.) va avea consecințe asupra unui număr de 557 cauze penale aflate în curs de urmărire penală și în fața instanțelor de judecată. În aceste 557 de dosare, în care prejudiciul estimat se ridică la 1,2 miliarde euro, iar valoarea totală a mitei și a traficului de influență se ridică la 150 milioane euro, magistrații vor fi nevoiți să constate încetarea proceselor penale și înlăturarea răspunderii penale pentru infracțiuni de corupție, asimilate corupției și având ca obiect fraudarea fondurilor europene”, arătau procurorii Direcției Naționale Anticorupție în urmă cu câteva săptămâni. De altfel, ei mai explicau că două treimi dintre dosarele care urmează să se închidă, se află deja în instanță, adică acuzații au fost trimiși în judecată.
Rămâne așadar de văzut dacă toate instanțele din țară vor urma practica Înaltei Curți legat de sesizarea CJUE. Instanța europeană este chemată să spună dacă deciziile CCR trebuie respectate ca lege, deși CCR nu e organ legislativ.