Viitorul șef al DNA, procurorul șef adjunct de la Sălaj, Crin Bologa, crede că DNA nu mai este o instituție atractivă pentru cetățeni și din acest motiv nu mai sunt atât de multe dosare în lucru cum era în perioada 2012-2016.
Bologa a spus la audierile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii că sesizările la DNA, depuse de cetățeni dar și de diverse instituții ale statului, au scăzut cu 60 la sută. De asemenea, procurorul Bologa s-a referit și la scandalurile în care a fost implicată instituția în ultima vreme, mare parte din acestea fiind intens mediatizate de presă. "S-a redus cu peste 60% numărul de sesizări, atât de la cetăţeni, cât şi de la alte instituţii ale statului ... de exemplu în 2015 au fost 3.300 de sesizări, iar în anul 2018 au fost 1.515 sesizări.
Am constatat o scădere a încrederii cetăţenilor în activitatea DNA ca urmare a scandalurilor în care a fost implicată în ultima perioadă, cu expunere masivă în mass-media şi nu întotdeauna cu respectarea adevărului. De asemenea, o altă cauză este nerespectarea legii de către instituţii ale statului cu atribuţii de control, care au constatat fapte de competenţa DNA, dar nu au făcut sesizări către DNA. A scăzut masiv şi numărul sesizărilor de la serviciile cu atribuţii în culegere de informaţii, după decizia Curţii Constituţionale", crede procurorul Bologa.
De asemenea, magistratul care a spus că va revigora activitatea DNA, în prezent aflată în ”moarte cerebrală”, s-a referit și la faptul că instituția nu mai este atractivă pentru tinerii procurori care doresc să lucreze în prima linie împotriva corupției, unul dintre motive fiind atacurile denigratoare împotriva anchetatorilor, dar și a membrilor de familie ai acestora. "De ce nu mai este atractivă Direcţia Naţională Anticorupţie? Atacurile personale asupra procurorilor şi a familiilor acestora şi expunerea publică cu multe informaţii denigratoare, unele neadevărate, începerea unor acţiuni disciplinare ca urmare a unor plângeri ale persoanelor cercetate, dar şi atacurile asupra instituţiei au făcut ca mulţi procurori să nu îşi mai dorească să aplice pentru a ajunge la DNA. În acest moment în care 25% din funcţii sunt neocupate", a mai spus la audieri Crin Nicu Bologa.
Candidatul pentru funcția de șef al DNA a mai spus la audierile de la CSM, că ar trebui modificat criteriul de vechime în magistratură, în cazul procurorilor care își doresc să lucreze la DNA. ”Eu cred că este prea mare cea de 10 ani, cred că ar fi în regulă o vechime mai mică, dar fără a se ţine cont de perioada de la Institutul Naţional al Magistraturii. Nu poţi ţine cont de perioada în care ai făcut şcoală ca să lucrezi în DNA. Atunci vor trebui să fie şase sau opt ani, dar fără vechimea de acolo. Eu m-aş orienta cel puţin cu grad de Tribunal.
Corupţia este combătută în România la nivel de parchete de pe lângă tribunale şi la Direcţia Naţională Anticorupţie. Or, dacă ai putut face un dosar cu mită de 9.000 de euro sau cu prejudicii de 190.000 de euro, poţi să faci şi peste 200.000 şi atunci este foarte importantă selecţia şi nu atât vechimea".
Prim procurorul șef adjunct de la Sălaj, Crin Bologa a fost nominalizat de ministrul Justiției, pentru funcția de șef al DNA. Acesta a susținut în cursul zilei de marți interviul la CSM, etapă prevăzută de lege, înainte de cuvântul președintelui României.