Eșec DNA într-un dosar-bombă. Motivarea ICCJ: De ce au fost achitați definitiv Scutaru și Motreanu

Înalta Curte de Casație si Justitie i-a achitat definitiv pe fostul consilier al lui Klaus Iohannis, George Scutaru, și pe fostul vicepreședinte al Camerei Deputaților, Dan Motreanu, în dosarul în care DNA îi acuza de spălare de bani.

În septembrie 2015, procurorii DNA i-au trimis în judecată pe fostul consilier prezidenţial pentru securitate naţională George Adrian Scutaru şi pe fostul deputat PNL Dan Motreanu, pentru spălare de bani.

Completul de cinci judecători al ICCJ a menținut sentința de fond, prin care George Scutaru, Dan Motreanu și Ana Maria Schaer au fost achitați pentru o așa-zisă faptă de spălare de bani. Mai jos redăm pasaje din decizia ICCJ:

„Se retine ca inculpatii C., A. si B. nu au disimulat, nu au atribuit un caracter fictiv actiunilor lor, in mod corect instanta de fond apreciind ca dobandirea materialelor electorale de la SC V. SRL nu are caracter infractional, nefiind dovedita achizitionarea acestora cu sumele de bani pretins remise de la martorul D..

Se observa, dincolo de orice dubiu ca sumele platite pentru materialele electorale, nu constituie bani dobanditi ca urmare a infractiunii predicat, in realitate provenind din activitati de creditare in numerar catre societati si relatiile comerciale derulate cu furnizorii de servicii de publicitate, aspecte reliefate de extrasele de cont depuse de Banca Z. dar si de raportul de expertiza intocmit la instanta de fond. (…)

Procurorul-milionar din DNA. Venituri fabuloase ale unui magistrat celebru prin eșecurile sale

Din perspectiva existentei infractiunii prevazuta de art.13 din Legea nr.78/2000, Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori retine ca actul de sesizare a instantei s-a rezumat la sustinerea faptului ca intre inculpatii C., fost deputat E. si fost presedinte al organizatiei E. …., A., fost deputat E. si fost secretar general al E. pe de-o parte si martorul D., prefect al judetului …. la data comiterii faptelor, au existat relatii de subordonare ca efect al apartenentelor politice pe care persoanele implicate le-au avut la un moment dat.

Prin actul de sesizare a instantei nu au fost evidentiate actiuni care sa se circumscrie notiunii de folosire a influentei si autoritatii conferite de functiile de conducere pe care inculpatii le-au detinut si pe care acestia sa le fi exercitat asupra martorului D. in scopul obtinerii unui folos necuvenit.

Asemenea actiuni nu au putut fi decelate nici din situatia de fapt avuta in vedere de organul de urmarire penala anterior ordonantei nr.114/P/24.09.2015 prin care s-a dispus asupra schimbarii incadrarii juridice a faptei de care inculpatul C. a fost acuzat initial, respectiv complicitate la infractiunea de luare de mita, prevazuta de art.48 Cod penal raportat la art.289 Cod penal.

Mai mult, martorul D., audiat in cursul judecarii apelului a aratat ca intre el si inculpati nu existau relatii de subordonare, mentionand ca 'C. era in filiala ...., din care faceam si eu parte, nu pot preciza functia, fie dupa caz de presedinte sau vicepresedinte, intrucat intre noi doi a avut loc o inversare a acestor doua functii, iar A. era secretar general sau secretar general adjunct la E. in acea perioada' .(...)

Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori retine ca probele administrate in cauza nu au confirmat pretinsa exercitare a vreuneia dintre actiunile circumscrise elementului material al infractiunii prevazute de art. 13 din Legea nr. 78/2000 de catre inculpatii C. si A., sustinerile din cuprinsul motivelor de apel fiind simple afirmatii in conditiile in care nu au fost confirmate nici macar de catre denuntatorul D..

Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori retine ca probele administrate in cauza nu au confirmat remiterea de catre martorul D. a sumei de 700.000 de euro catre inculpatii C. si A., aceasta imprejurare fiind sustinuta, cu evidente contradictii pe parcursul mai multor declaratii, doar de catre martorul denuntator si de catre martorul X., declaratia acestuia din urma avand insa valoare unei probe indirecte, aspectele relatate fiind cunoscute din relatarile lui D..

De asemenea, martorul denuntator nu a prezentat elemente concrete de timp, loc si cuantumul exact al sumelor pretins primite de la martorul Y. si pretins remise lui C. si lui A., in niciuna dintre cele declaratiile date in fata instantei din apel, invocand trecerea timpului.

Insa, in toate declaratiile date a sustinut ca sumele de bani pretins remise catre inculpatii C. si A. au fost predate voluntar, nefiind solicitate de acestia pentru sustinerea campaniei electorale”, potrivit luju.ro.