Curând, judecătorii din CSM se vor reuni într-o ședință pentru a-și desemna viitorul președinte al Secției pentru anul 2022. Justiția se confruntă în momentul de față cu multe probleme, iar un interviu cu judecătoarea Gabriela Baltag este extrem de interesant.
Gabriela Baltag este reprezentanta judecătorilor din tribunale în Consiliul Superior al Magistraturii, aleasă de circa 800 de magistrați din instanțe. Îi reprezintă pe judecători în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) de 5 ani, cât a fost învestită cu mandat. Acum e decisă să candideze la funcția de președinte al CSM pentru un mandat de un an. Experiența sa se pare că e pe placul judecătorilor și sunt șanse mari ca să-l înlocuiească pe actualul președinte.
Jurnalista Elena Dumitrache de la luju.ro a realizat un interviu amplu cu Gabriela Baltag, percepută ca un judecător radical în soluții și propunerile făcute. Vom extrage cele mai importante și interesante teme pentru cititorii evz.ro.
Judecătoarea Gabriela Baltag a avut, de-a lungul celor 5 ani, intervenții publice cu privire la unele derapaje sau probleme serioase care se dezbăteau în justiție. Atât ea, cât și alți judecători din CSM au cerut și au încercat să afle adevărul despre ce s-a întâmplat în instanțe pe vremea celebrelor protocoale. Una dintre intervențiile sale suna așa:
„Vorbim astazi ca trei sferturi din judecatorii Inaltei Curti au fost sub lupta DNA in mod nedrept. Cred ca 80-90% din judecatorii acestei tari au fost asa pentru ca am avut exemple cand au fost instante intregi in atentia DNA. Tribunalul Bihor, spre exemplu, din 40 de judecatori, 39 au facut obiectul unor interceptari".
La Înalta Curte ar trebui să fie promovați doar judecători nu și procurori
Judecatoarea Gabriela Baltag de la Consiliul Superior al Magistraturii este nemuțumită de ceea ce s-a făcut în timpul actualului CSM. Spune că „nimic din ce am sperat nu s-a dus până la capăt. Sunt foarte puține lucruri de care aș putea să spun că sunt mândră”.
Primul lucru pe care a pus accent Gabriela Baltag se referă la Statutul judecătorului. Este total nemulțumită pentru că la Înalta Curte de Casație și Justiție nu ajung doar judecătorii cu vechime.
„S-a reglementat acest lucru pentru un timp in lege, atunci cand Legile Justitiei au fost reformate, dar din pacat a venit Ordonanta 7, care a spulberat acest deziderat care era unul legitim si astazi avem din nou magistrati care pot fi 15 ani in profesia de procuror si e suficient sa fi fost ultimii 3 ani judecator la Curtea de Apel ca sa poata ajunge la Inalta Curte. Si nu o data am gasit in CV-urile magistratilor care candideaza pentru Inalta Curte ani coplesitori in functia de procuror, si doar cativa ani in functia de judecator. Asta este doar un exemplu care imi vine la indemana si care ma doare, pentru ca am militat o viata pentru acest aspect si societatea a asteptat asta de la noi. Din pacate, suntem unde suntem...”.
Cu sinceritate, membra CSM a spus în interviu că, deși nu s-au relizat mai multe lucruri bune decât rele pentru reforma justiției, își asumă responsabilitatea. „Greselile mele sunt ale tuturor si ale celorlalti sunt si ale mele. Trebuie sa fim corecti cu noi si sa spunem lucrurilor pe nume. Nu mai avem nici transparență”.
Activitatea judecătorilor din CSM trebuie să fie cunoscută de societate
Gabriela Baltag a vorbit despre faptul că fluxul de informații ajunge foarte greu la membrii CSM sau deloc. Transparența activității lor este împiedicată și e de părere că nu trebuie să fie așa.
„Imaginati-va ca din calitatea de membru al CSM nu am acces la informatii sau le aflu foarte tarziu, sau le aflu doar dupa ce au trecut.
Încet-incet s-au pus niste lanturi, niste gratii, suntem intre ziduri de piatra, pentru ca nu vede nimeni ce este la noi, sau prea putin. Acest lucru s-a intamplat in ultimii ani, am devenit din ce in ce mai putin vizibili si nu stiu de ce pentru ca suntem un serviciu public si este firesc ca oamenii sa cunoasca despre activitatea noastra. Nu avem nimic de ascuns. Fireste, sunt unele lucruri care nu pot fi pusa la dispozitia tuturor, avand un regim aparte, dar activitatea noastra in proportie de 95% trebuie cunoscuta public”.
De unde dezbinarea între magistrații din CSM
Reprezentanta CSM a fost întrebată în interviu despre disputele apărute între membrii Consiliului pe teme importante ca Legile Justitiei, Protocoalele secrete, Raportul Inspectiei Judiciare cu celebrele liste ale magistratilor vizati de actiunile DNA. De câțiva ani, românii au aflat că există o dezbinare între membrii CSM, care n-au reușit să scoată adevărul la iveală.
Judecătoarea Baltag, cea care a fost aleasă cu cele mai multe voturi ca să facă parte din CSM, nu a ocolit răspunsul și și-a spus tranșant punctul de vedere.
„Se intamplă multe in CSM. In primii ani, da, a existat, nu as putea spune o echipa mai extinsa, dar nu e gresit nici asa sa spunem. Am venit fiecare, nu ne cunosteam, animati de idealuri inalte, am gasit punti de legatura si am crezut ca suntem la fel si gandim la fel. Acest lucru s-a intamplat aproape trei ani de zile, cand ne-am gasit la aceeasi masa a discutiilor pentru un timp indelungat, atunci cand vorbeati despre noi ca fiind Doamnele Justitiei. Acum, aceasta sintagma, pe unele dintre aceste doamne le deranjeaza. Le deranjeaza pentru ca nu mai doresc sa fie asociate cu persoane cum sunt eu sau doamna judecator Oprina, considerate radicale. (...)
S-a spus ca ne-am dat cu procurorii, ca avem anumite inclinatii, ca avem viziuni politice, tot ne plimba din partid in partid, lucru care nu poate fi nici macar acceptat. Dvs ati putut sa vedeti ca principiile noastre sunt tot acolo, la locul lor. Nu stim de ce exista acest interes de a ne discredita, o sa aflam in timp sau, pana la urma, nu este treaba noastra. Noi, eu si doamna Oprina, nu suntem intr-o lupta de putere. Am auzit si chestiunea asta, ca nu suntem puternice pentru ca suntem izolate. De ce ar trebui sa fim puternice altfel? Daca aplică legea, pentru un judecator aceasta este puterea. Legea pe care o aplică si puterea pe care i-o dă este cea mai importanta caracteristica. Nu conexiunile sau simpatiile sau faptul ca vorbeste cineva bine de mine. Si, desigur, legatura cu colegii, care s-a pierdut in ultimii ani...”, a punctat membra CSM.
Legile Justiției scapă politicienii de pușcărie?
S-a discutat mult despre Legile Justiției, s-a publicat și mai mult. Gabriela Baltag recunoaște că adoptarea acestor legi a fost momentul în care s-a rupt ceva în rândul magistraturii.
„Cred ca 2019, dupa ce au fost adoptate Legile Justitiei, am realizat ca nu tot ce am visat noi, ce ne-am dorit si pentru ce am fost consultati s-a intamplat. Prima data Legile Justitiei au primit aviz negativ, la limita. Nu ne-am gandit niciodata ca va fi un aviz negativ dupa atatea discutii avute cu colegii nostri. Stiam care sunt asteptarile sistemului judiciar. Din pacate, ne-am trezit cu un aviz negativ, stim ca s-au facut foarte multe discutii, si in rapoarte de tara, prezentat ca si cum a fost covarsitor, dar el nu a fost asa, a fost la limita. Acum fiecare se gandeste si se va gandi probabil toata viata cum a dat votul acela si de ce l-a dat asa”.
Să fie Legile Justiției o portiță de scăpare pentru politicieni, așa cum s-a tot vorbit în spațiul public, ba de jurnaliști, ba de politicieni, ba de unii juriști? Judecătoarea Gabriela Baltag dă detalii.
„Daca de la nivelul Consiliului ar fi existat o campanie sustinuta prin care noi, in primul rand, sa aducem la cunostinta societatii ca este vorba despre legile noastre, despre statutul judecatorilor si procurorilor, despre legea de organizare judiciara, tot ce tine de instante, parchete, despre Consiliul Superior al Magistraturii si nu despre problemele de natura penala ale unor sau altora, asa cum s-a rostogolit. Dar noi nu am facut acest lucru, noi am fost preocupati de alte chestiuni, de razboaiele dintre noi care sunt cele mai evidente, care au tinut pagina publicatiilor si a stirilor aproape zilnic in primii ani. Am facut si am comis greseli pe aceasta latura a lipsei de comunicare. (...)
Poate ca daca noi am fi venit spre societate si am fi explicat, societatea ar fi inteles si nu s-ar fi luptat pentru legile justitiei oameni care ar fi inteles despre ce este vorba si ca nu discutam de legi care sunt in favoarea cuiva. Vorbim despre legi care reglementeaza modul de organizare si functionare a sistemului judiciar. Dar problemele nu au fost doar cele din exterior, ci si cele venite din interior.
Am fost surprinsa, venind dintr-o instanta unde gandirea era suficient de omogena, pentru ca era un colectiv de judecatori cu peste 20 ani vechime, putini erau cei sub 20 de ani vechime care aveau experienta si unde nu am intalnit viziuni diferite. (...) Si am venit in Consiliul Superior al Magistraturii si am descoperit ca magistratura nu e cea de la Piatra Neamt”.
„E o magistratură divizată, cu foarte multe neadevăruri”
„E o magistratura divizata, o magistratura asa cum eram si noi de altfel in CSM, divizati si in lupte pe care nu le inteleg nici astazi. Nu stiu de ce si de unde au pornit. Sunt foarte multe neadevaruri, pornind de la adevarul acela pe care trebuia sa il spunem si pe care nu l-am rostit pana la capat.
Foarte multe neadevaruri au pornit din sistemul judiciar. În exterior, din sistemul judiciar, s-au dus foarte multe informari incorecte. Pentru mine a fost socant sa vad ca vin astfel de informatii de la magistrati. Era de neconceput sa acccept vreodata ca un magistrat sa nu spuna ce este corect, dar sa mai si astearna in scris si sa dea mai departe si sa sustina ca astazi nu este zi si este noapte.
Lucrurile au fost prezentate radical diferit de realitate. Din pacate lucrurile neadevarate au ramas cele retinute de opinia publica. Oamenii, cel mai adesea, accepta mai degraba neadevarul decat adevarul. Le-a placut aceasta latura, această jeluire pe teme care nu erau reale, de exemplu Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie”, este radicală Gabriela Baltag în a expune ce se întâmplă în justiție.
Despre SIIJ: „DNA cred că are păcate cât pentru zece vieți, greșeli și abuzuri interminabile”
Ce se întâmplă cu Secția specială SIIJ? A fost necesară sau nu înființarea ei pentru a arăta că nici magistrații nu sunt mai presus de lege? Iată răspunsul judecătoarei Gabriela Baltag.
„Necesitatea ei a fost evidenta, si este evidenta. Eu am sa sustin pana la capat ca era absolut necesar sa existe o alta structura care sa ancheteze presupusele fapte comise de magistrati. Directia Nationala Anticoruptie, pe aceasta latura, cred ca are pacate cat pentru zece vieti, greseli si abuzuri interminabile.
Sa nu va imaginati ca noi, daca am aprobat un Raport al Inspectiei Judiciare pe faptele magistratilor chiar stim tot adevarul. Nu, noi stim foarte putin pentru ca am avut o perioada foarte limitata. E adevarat ca noi am stabilit-o cumva incepand cu februarie 2014, cand au intrat in vigoare noile reglementari in materie penala si pana in 2018 cand a fost finalizat acest Raport. Dar nu au fost analizate toate instantele. Sunt numai 10 curti de apel si nu toate curtile de apel si nu toate curtile de apel reprezentative.
Imaginati-va dvs ca daca noi am cunoaste ce s-a intampla la Curtea de Apel Bucuresti probabil este un exemplu ca este cea mai mare curte de apel care nu se gaseste evidentiata niciunde. Nu stim daca a fost verificata, dar evidentiata nu este cu siguranta. Eu sper ca va veni un alt Consiliu intr-o zi care va dori sa completeze acel raport pentru ca ceea ce este scris acolo este adevarat, dar nu este tot.
Stiți despre lista cu magistratii care au avut dosare. Stiti deja ca eu impreuna cu doamna judecator Oprina, dar si domnul Alistar, ca sa fim corecti pana la capat, am cerut sa cunoastem lista magistratilor care au avut dosare. De ce sa ai un sentiment de jene. De ce te-ai jena ca cineva a facut un abuz asupra ta. Daca cineva m-a cercetat eu nu stiu, pentru ca nu m-a instiintat nimeni, desi la un moment dat am facut solicitari si pe mandate de siguranta nationala, si la SIIJ. Mi-au spus ca nu exista in evidente.
Listele acelea au existat cu siguranta si era corect ca fiecare magistrat sa fie informat, sa ceara explicatii de la organul de urmarire penala. Ar fi fost bine, pentru ca vorbim astazi ca trei sferturi din judecatorii Inaltei Curti au fost sub lupta DNA in mod nedrept. Cred ca 80-90% din judecatorii acestei tari au fost asa pentru ca am avut exemple cand au fost instante intregi in atentia DNA”.
Ce se va întâmpla cu SIIJ în viitor
Concursul pentru ocuparea posturilor de procurori șa Secția specială ar fi trebuit sa se desfășoare în luna decembrie. Organizat de CSM. Nu s-a făcut niciun demers și, după ultimele declarații publice ale ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, nici nu se va organiza. Secția se va desființa de la sine. O spune și Gabriela Baltag, membră CSM.
„Guvernantii trebuie sa cunoasca faptul ca pe 31 martie 2022 SIIJ va muri pentru ca structura nu poate functiona cu mai putin de 5 procurori, iar actualilor procurori SIIJ le expira mandatele si se desfiinteaza natural. Nu am vazut niciun fel de lucrare initiata, desi au trecut trei saptamani de cand am ridicat aceasta chestiune. Nimeni nu a avut niciun fel de reactie, dovada ca aceasta este atitudinea CSM.
Cazul avocatului Robert Roșu și judecători care-și reneagă soluția dată
Judecatorii trebuie să dea o soluție în dosar conform propriei conștiințe. De curând, ne-am confruntat cu cazul avocatului Robert Roșu, care și-a apărat clientul în baza a două hotărâri judecătorești definitive. Chemat la audieri de către procurorii DNA, judecătorul care a dat soluțiile s-a dezis de modul în care a gândit la momentul luării deciziei. Despre acest lucru, o premieră în justiția românească, judecătoarea Baltag și-a exprimat opinia tranșant.
„Sper ca judecatorii acestei tari daca voiau sa dea o solutie o dadeau asa cum stiau ei, potrivit constiintei. Sper sa nu mai existe cumva in aceasta tara un judecator care sa se lepede de solutia pe care a dat-o. Eu am invatat un lucru cand am venit in aceasta profesie. Ca atunci cand ai dat o solutie, ai crezut in ea si orice ti s-ar intampla nu ai voie sa te lepeze de ea, niciodata.
Eu am avut o pozitie publica pe acest subiect si chiar atunci cand o cerere formulata de unul dintre cei doi judecatori a fost discutata in Sectia pentru judecatori eu am avut o abordare. Inteleg ca nu e placut si nu e deloc confortabil sa fii anchetat de organele de urmarire penala, dar nu pot accepta vreodata ca un judecator se poate speria de organele de urmarire penala si poate sa arunce la gunoi activitatea sa, munca sa, hotararea judecatoreasca. Nu exista nimic, nicio temere de asa natura si intensitate incat sa genereze o astfel de conduita din partea unui judecator. Motiv pentru care eu am spus ca judecatorul acela, in momentul in care se punea presiune si era intrebat de ce a dat solutia aceasta, care sa ne amintim a fost verificata de catre alti judecatori, trebuia sa vina si sa spuna Consiliului Superior al Magistraturii ce se intampla pentru ca daca ar fi spus poate ca multe lucruri s-ar fi putut corecta, derapajele si neregulile ar fi iesit mai devreme la lumina si nu ar fi trebuit sa treaca ani de zile, sa sufere niste oameni sau un om asa cum in aceasta situatie s-a intampla”.