Direcția României sau singurele dispute care merită purtate în lunile ce vor urma

Există două dispute primordiale care trebuie purtate în această perioadă în care România, asemeni multor state europene, se vede pusă în fața dușmanului fără precedent numit COVID. Prima este disputa privind soluțiile pe care le avem în față pentru a combate pandemia. A doua dispută primordială este cea referitoare la direcția economică a României.

În cazul primei probleme, este evident că, de aproape un an, am fost martorii unei guvernări care a făcut tot ce s-a priceput. Rezultatele sunt, așa cum le știm, dezastruoase. Fără măști subvenționate sau acordate gratuit de Guvern, fără măsuri ferme, fără o politică de testare în masă, România se vede astăzi pusă în fața situației de a alege cine merge și cine nu merge la ATI. O spun doctorii dar, poate ceea ce este și mai grav, o spun deja pacienții și rudele acelor pacienți pentru care moartea a venit prea devreme. Dacă liberalii s-ar fi priceput mai bine la a administra pandemia, morții ar fi fost mai puțini, cazurile izolate, anchetele epidemiologice realizate în conformitate cu standardele țătilor care au gestionat eficient această perioadă grea. Doar că PNL n-a avut altceva mai bun de propus decât un cetățean fără licență în fruntea unui organism de comunicare strategică privind pandemia. Răspunsul propus de PSD este cel al specialiștilor dedicați, al oamenilor precum Adrian Streinu Cercel sau Alexandru Rafila, care pot face ceea ce policianismul liberal a refuzat să lase să se împlinească un an întreg.

Al doilea subiect central al oricărei dezbateri care are în vedere stabilirea direcției României în anii ce vor urma este cel referitor la soarta noastră economică. PNL, din nou, nu are a pune mare lucru pe masă. Cu un ministru de Finanțe care-și permite glume nesărate pe tema bugetului pe 2021 și cu programe neconvingătoare de șomaj tehnic, care de obicei rezultă în șomaj deplin, liberalii par să-și fi epuizat profesionalismul și așa îndoielnic. În fața unei crize din ce în ce mai evidente, PNL propune aroganță, opacitate și o serie de promisiuni vagi privind mari proiecte de infrastructură. Nimic despre consum, nimic despre baza brută a oricărui proiect economic reprezentată de angajați, de oamenii care, zi de zi, sprijină economia. Fără o busolă profesionistă clară, PNL ne solicită votul în baza unor lozinci politice care n-au nicio valoare teoretică sau practică în economia reală. S-ar putea spune că, indirect, prin atitudinea sa, PNL susține că această dezbatere economică nici nu ar trebui să aibă loc.

PSD este singurul partid care a pus deja pe masă măsuri și planuri clare de relansare și susținere a economiei. Este singurul partid care a prezentat un program de măsuri clare, vizând, deopotrivă, sprijinirea antreprenorilor și a angajaților. Cu obiective clar conturate, PSD vine în fața tuturor românilor cu un program de salvare a locurilor de muncă. Noi am considerat întotdeauna, și considerăm în continuare, că un loc de muncă stabil, plătit decent, reprezintă cea mai eficientă plasă de siguranță socială și cel mai bun leac de administrat unei țări care suferă de criză economică severă. Printre măsurile propuse de noi se numără:

• Recuperarea celor 800.000 locuri de muncă pierdute și crearea altor 500.000 de locuri de muncă până în 2024;
• Construirea schemei de ajutor de stat în zone cu șomaj de peste 15% (compensarea cheltuielilor pentru locurile de muncă nou-create – 50% compensare bugetară, 50% creditare de stat);
• Stimul de inserție de 50% din salariu pentru un an la angajarea de șomeri sau repatriați cu cel puțin o calificare, la un salariu minim acordat de 3.000 de lei;
• Vouchere pentru reconversie profesională în valoare de 100.000 de euro pentru fiecare companie (se deduce investiția în recalificare, condiția fiind ca angajații să depășească salariul minim cu 10%);
• Implicarea unor mentori seniori în programe de susținere a noilor meseriași ai țării. Cei ieșiți la pensie se întorc la muncă pentru a stimula trecerea meșteșugului de la seniori la tineri – primă de 50% pentru salariul minim lunar, pentru programe de 4 ore pe zi pe maxim 3 luni;
• Acces facil la loc de muncă pentru tinerii din zonele cu risc de sărăcie. Persoanele între 16-25 ani fără ocupație, fără profesie, fără învățământ dual, primesc 350 de euro pe lună primă pentru finalizarea studiilor;
• Aceiași tineri vor primi un voucher de pregătire profesională de 1.000 de euro și primă de acomodare pentru transport/cazare/masă – fonduri condiționate de obținerea certificatului de calificare;
• Primă de ocupare de 600 de euro împărțită egal între angajat și angajator pentru angajarea tinerilor din zone defavorizate pe o perioadă de un an, cu păstrarea locului de muncă 2 ani;
• Micșorarea decalajului urban-rural prin încurajarea tinerilor să acceadă la piața muncii – subvenționarea din fonduri UE pentru obținerea permisului de conducere (categoria B sau C) pentru tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani, fără ocupație, care nu urmează cursuri;
• Scoaterea românilor din starea de deprimare materială severă prin reducerea decalajului de dezvoltare urban-rural cu 20% prin șansa unei locuri de muncă plătite decent;
• Înființarea locurilor de muncă în zonele sărace - acordăm granturi de 10.000 - 30.000 de euro pentru întreprinderi sociale și întreprinderi de inserția muncii în agricultură, piscicultură, silvicultură dar și în serviciile conexe;
• Start-Up Nation pentru persoane cu dizabilități - program de antreprenoriat social destinat persoanelor cu dizabilități;
• Ne dorim să avem cu 500.000 de români în plus salarizați la o baza salarială de peste 1.000 de euro brut;
• Majorare anuală a salariului minim și anual brut pentru creșterea puterii de cumpărare a populației. Menținerea consumului intern reprezintă o gură de aer proaspăt pentru antreprenorii români;
• Implementarea legii salarizării unitare;
• Majorarea salariilor de învățământ;
• Creșterea punctului de pensie în conformitate cu legea.

Lăsând la o parte orice fel de discurs cu pretenții electorale, este evident că nu există termen de comparație între cele două viziuni. Avem în față un PSD cu măsuri concrete, stabilite în baza consultărilor cu antreprenori și sindicate, și promisiunea liberală că ne vom reveni în ”V”, dar fără a face mai nimic. Avem în față un plan concret pentru viitor, versus ascunderea bugetului pentru anul 2021, un buget pe care liberalii nu-l văd încărcat de soluții ci, mai degrabă, orientat spre tăieri drastice de venituri și creștere de taxe și impozite.

Ca beneficiari primari ai actului politic, românii sunt cei care vor stabili, cu ajutorul votului, cine va câștiga aceste două dispute primordiale. Ei sunt cei care vor da României direcția de care are nevoie. Indiscutabil, toate argumentele de până acum sunt în favoarea PSD. Avantajul electoral cel mai puternic nu este dat nici de sondaje, nici de culorile unei sigle, cu atât mai puțin de familiile politice aferente unor partide. În România modernă a zilelor noastre, avantajul electoral ultim este dat de soluții. Iar PSD are soluțiile de care România are nevoie.