DIICOT. Cine se joacă, de fapt, la Agenția de Transplant, cu viețiile oamenilor! Anchetă fără predecent

Medicului i se reproseaza, mai nou, ca s-ar fi erijat in unicul distribuitor de organe din Romania, ca dispunea dupa bunul sau plac de rinichii , ficatul sau inima oricarui donator, trimitand organul acolo unde avea chef domnia sa, in functie de prieteniile pe care le avea, fara sa respecte anumite protocoale. Aceste informatii, plecate de la noua sefa a Agentiei Nationale de Transplant, Anca Baculea, personaj controversat și cu o puternică susținere USR, frizează logica.

Potrivit informatiilor aparute in presa, Corpul de Control al Ministerului Sanatatii care face verificari la Agentia Nationala de Transplant ar fi descoperit ca, in institutie, nimeni nu ar fi stiut exact cate persoane aveau nevoie de un organ pentru ca in Registrul National de Transplant, datele nu erau introduse in timp real. Surse din Ministerul Sanatatii spun ca in urma verificarilor nu s-a putut constata cate perechi de rinichi si plamani au fost prelevate si transplantate, caci in ANT nu exisa nicio informatie privind etapele lantului de la donare la transplant, lucru care contravine directivelor europene.

MISTERUL unei INIMI „PIERDUTE”. Ce s-a întâmplat după ce o fată de 26 de ani a murit la Cluj. DISPARIȚIA DUBIOASĂ a unui organ între Agenția de Transplant, coordonatori și pacienți

Aceleasi surse din Minister au sustinut ca intreaga activitate de transplant a fost coordonata in toti acesti ani de o singura persoana, doctorul Victor Zota, si nu de Agentie, asa cum ar fi fost normal. Conform unui ordin intern al SABIF, Victor Zota primea informatia privind existenta donatorului, el contacta spitalele unde se aflau potentialii pacienti, tot el decidea cand se prelevau organele si unde mergeau. Surse mai mult decat implicate  in fenomenul transplatului de organe din Romania, ne-au explicat ca o fabulatie mai mare ca aceasta nici ca poate exista, pentru singurul motiv ca medicul Victor Zota, nici daca dorea, nu putea sa trimita organele prelevate de la un donator in moarte cerebrala in alta parte decat  la centrul corespunzator zonei in care se afla pacientul. De ce? Pentru ca sistemul a fost extrem de logic si de simplist gandit inca din primul moment. Insa cine nu cunoaste traseul pe care il poate urma un organ din momentul in care apare donatorul si pana este trimis centrului de transplant, poate face speculatii si lansa ipoteze false, din nestiinta.

„Rețeaua” ocultă care și-a propus să elimine profesorii medicinei românești.

Fara sa constientizeze ca acest neprofesionalism poate duce, intr-un final, la distrugerea programului atat de fragil de transplant din Romania si, ulterior, la sacrificarea a mii de bolnavi care, in urma actului de donare a organelor, isi puteau recastiga dreptul la viata.

Astfel, explica sursa noastra: „Daca donatorul aflat in moarte cerebrala, de la care se pot preleva rinichii, un ficat si inima se afla in Muntenia, atunci inima se duce la Institutul de Urgenta pentru Boli Cardiovasculare Targu Mures, ficatul la Centrul de Transplant Hepatic de la Fundeni, iar rinichiul, la fel, tot in Bucuresti. Daca donatorul se afla in Transilvania, atunci rinichii pleaca la Cluj (Centrul de Transplant Renal de acolo fiind mult mai aproape), inima la Targu Mures si ficatul la Bucuresti. Daca donatorul se afla in Moldova, atunci un rinichi merge la Iasi si unul la Bucuresti, inima tot la Targu Mures, ficatul, insa, se duce la Iasi, acolo unde exista al treilea centru acreditat de transplant hepatic din Romania, dupa Institutul Fundeni si Spitalul Sfanta Maria, ambele din Capitala”. Criteriile nu erau neaparat unele de ordin geografic, insa in cazul in care, din varii motive, un centru de transplant refuza un organ, se facea imediat directionarea care un alt centru regional. Transplanturi de inima s-au facut, spre exemplu, multi ani si la Bucuresti, de catre profesorul Serban Bradisteanu. Insa daca din Capitala se refuza o inima, din motive de incompatibilitate, sa zicem, desi cauzele pot fi multiple, atunci organul pleca imediat la Targu Mures. Ori daca un ficat era refuzat de cele doua centre de la Bucuresti, din motive de supraaglomerare, cum s-a intamplat in perioada 2013-2014, organul pleca imediat spre Iasi. Toata aceasta relocare se facea prin consens, conform procedurilor agreate de Consiliului Stiintific al Agentiei Nationale de Transplant.

 

Citiți întreaga anchetă realizată de jurnaliștii Kanal D despre culisele ANT, aici!