Scriam undeva că am citit într-o noapte pe nerăsuflate Rechizitoriul de 170 de pagini prin care a fost trimis în judecată Nicolae Gheorghe, fostul șef al DIPI. Unul dintre motive l-a constituit premiera întruchipată de acest Document în istoria României nu numai postdecembriste. Într-un text dat publicității sunt deconspirate zeci de secrete ale DIPI în materie de moduri de operare, de la suma cu care se plătește o sursă pînă la mijloacele de seducere ale DIPI.
Potrivit unei legi americane, orice volum de memorii ale unui fost agent CIA trebuie supus unei cenzuri de către Agenție înaintea publicării. Desigur, au fost și cazuri în care judecătorii au mai redus din numărul paginilor cenzurate, după ce autorii au dat CIA în judecată. Regula a rămas însă că Agenția are drept de cenzură asupra celor mărturisite de foștii agenți. Temeiul Legii nu stă cum s-ar putea crede în teama CIA de dezvăluiri incomode despre ea sau în atacuri din partea foștilor. CIA e un serviciu secret de la care ar putea lua exemplu serviciile noastre în materie de genială comedie a transparenței. Dreptul legal de a cenzura e dat Agenției din două motive care țin de specificul activității în acest domeniu: Ca nu cumva fostul agent să dea nume ale unor agenți în activitate, pentru că astfel le-ar primejdui nu numai munca, dar și viața. Ca nu cumva agentul să facă publice modurile de operare. Unul dintre secretele cele mai rîvnite de adversarii unui serviciu îl reprezintă modurile de operare. Cine le află poate prinde agenții serviciului (în cazul contraspionajului) sau poate evita să fie prins de agenții serviciului (în cazul spionajului).
Această regulă, devenită Lege în SUA, explică de ce în cazul DIPI, atît șefii DIPI, cît și Petre Tobă au refuzat să desecretizeze documente care dezvăluiau modul de operare al serviciului. Așa cum am mai scris, cei doi sunt anchetați de DNA nu pentru c-au refuzat să pună la dispoziția procurorului DNA documente privind modul de operare, ci pentru că au refuzat să le desecretizeze. Aceasta deoarece procurorul, cu știrea Codruței Kovesi, voia desecretizarea acestor documente pentru ca ele să ajungă în presă.
Deși cei doi au refuzat, invocînd și pe drept cuvînt pericolul întruchipat de deconspirarea modului de operare, Rechizitoriul din 10 mai 2016, bazat pe documente secrete la care procurorul a avut acces, dezvăluie, încălcînd Legea siguranței naționale, modul de operare al DIPI.
Voi reda mai jos fragmente din Rechizitoriu care deconspiră moduri de operare convins că pasionații de servicii secrete vor avea la dispoziție astfel date și amănunte la care nici nu visau că le vor afla vreodată.
La Ziua DIPI erau invitate și sursele „Fiind audiat, martorul BOROȘ Constantin-Felician a declarat (filele 63-75, volumul III) că, în perioada 2014-2015, a avut atribuții de economist, respectiv mandatar central pentru fondurile operative ale D.I.P.I., în cadrul unor structuri care au gestionat problema fondurilor operative. În anul 2014, fondurile operative intrau în atribuțiile Serviciului Financiar, ca activitate subordonată conducerii D.I.P.I., iar din martie 2015 aceleași atribuții au fost preluate de către un compartiment specializat pe fonduri operative. În calitate de mandatar, martorul primea banii alocați lunar cu destinația de fonduri operative, prin Serviciul Financiar al D.I.P.I. Banii erau ridicați în numerar de la Trezorerie și îi erau predați în același fel de către Serviciul Financiar. În continuare, la solicitarea structurilor D.I.P.I., din teritoriu sau de la nivel central, martorul distribuia banii. În ceea ce privește structurile teritoriale, acestea întocmeau un necesar lunar care însă nu întotdeauna era aprobat în cuantumul solicitat, fiindu-le alocate sume de bani lunare, într-un cuantum stabilit de conducerea D.I.P.I. În ceea ce privește structurile din aparatul central al D.I.P.I., acestea prezentau un raport deja aprobat de către conducerea D.I.P.I. sau de ceilalți ordonatori de credite prevăzuți de reglementările interne, în baza cărora martorul distribuia banii în numerar. (…)”
Recompensarea surselor se trece într-un registru Potrivit celor cunoscute de către martor, la Ziua D.I.P.I. erau invitate și surse, astfel încît era posibil un schimb de informații, încadrîndu-se în temeiul legal de la art. 2, lit. c) din O.M.A.I. nr. 0066/2011 (cheltuieli de protocol în cadrul acțiunilor de natură informativ-operativă). Pînă la numirea secretarului de stat NICOLAE Gheorghe, conducerea D.I.P.I. punea accent pe alte criterii de completare a rapoartelor de decontare, nu neapărat litera și articolul din actul normativ. Era suficient să se menționeze numărul dosarului de problemă sau numele acțiunii informativ-operative ori problematica aducerii la îndeplinire a planului de testare, uneori se scria în cuvinte despre ce anume reprezintă cheltuiala respectivă, cum ar fi recompensare sursă, misiune, acțiune etc. După numirea secretarului de stat NICOLAE Gheorghe, s-a pus accent pe menționarea articolului și literei din actul normativ, care justifica cheltuiala, fără alte explicații legate de numărul de dosar. Situații în care se mai menționează și numărul de dosar sunt numai cele în care se recompensează sursele. După efectuarea percheziției la sediul D.I.P.I., din data de 14.01.2016, martorul a predat documentele privind cheltuielile operative, neopisate, din dispoziția secretarului de stat NICOLAE Gheorghe, fiind mutate din biroul său în biroul chestorului principal ZĂRNICĂ Nelu. Martorul a precizat că evidența operativă a bunurilor este o evidență a mijloacelor fixe și a bunurilor de inventar achiziționate din fondurile operative, care este ținută conform unor fișe de magazie, întocmite de martor, în numele său. Fișele de magazie sunt ținute pe structurile operative ale D.I.P.I. și, uneori, sunt trecute și numele utilizatorilor bunurilor. De asemenea, există și o evidență cantitativ-valorică a bunurilor la nivelul D.I.P.I. care este ținută tot pe bunuri de tipul mijloacelor fixe și a bunurilor de inventar achiziționate din alte fonduri decît cele operative, însă această evidență intră în atribuțiile Serviciului financiar-contabil.”
Masa întîlnirii cu sursa se plătește de către Serviciul secret „DUNCAN Dan” a declarat că a îndeplinit activități informativ-operative în cadrul D.I.P.I. și că, din experiența personală, recompensele acordate surselor au fost între 100 și 250 lei. Fiind întrebat dacă este regulamentar să solicite bani din fondurile operative pentru activități care nu se circumscriu niciunei lucrări înregistrate la nivelul D.I.P.I., colaboratorul a răspuns negativ, arătând că banii din fondurile operative sunt folosiți pentru activitățile cu sursele secrete umane în două situații: pentru protocolul ocazionat de întîlnirea cu sursa și, respectiv, pentru recompensarea sursei. De asemenea, fondurile operative sunt utilizate pentru telefoanele operative, cum ar fi cheltuielile de reîncărcare a cartelei telefonice. În categoria surselor secrete umane intră doar persoane care sunt înregistrate ca atare în evidențele D.I.P.I. Nu pot fi efectuate cheltuieli în cadrul întîlnirilor cu alte persoane, în afară de cele menționate anterior.”
După fiecare întîlnire cu o sursă se întocmește un raport scris „Regula este că după întîlnirea cu surse se întocmește un raport scris cu privire la rezultatul întîlnirii. În urma informațiilor obținute de la surse, pe baza unei evaluări a informațiilor, se poate întocmi un raport informativ către beneficiarii legali ai D.I.P.I. Singurele aparate tehnice primite de la D.I.P.I. sunt telefonul operativ și reportofonul. Telefonul mobil este unul simplu, de tip vechi, nu este smartphone, iar reportofonul este, în mod similar, unul simplu și ieftin. Fiind întrebat, colaboratorul acoperit a relatat că întotdeauna cheltuielile ocazionate de întîlnirile premergătoare recrutării unei surse secrete umane sunt suportate din banii personali ai ofițerului operativ și nu a întîlnit situații în care să primească bani din fondurile operative, pentru întîlnirile anterioare recrutării sursei secrete umane. Nu a solicitat niciodată bani din fondurile operative pentru astfel de întîlniri, întrucît nu avea cum să întocmească un raport despre o persoană care nu avea nicio calitate. ”
Etapele recompensării surselor „Fiind întrebat cum s-a ajuns la regula potrivit căreia recompensarea surselor se face cu sume de circa 200-300 lei, colaboratorul a dorit, în prealabil, să precizeze că sursele secrete umane nu au numai o motivație materială, fiind situații cînd furnizează informații în baza unor convingeri personale. În contextul în care se alocă o sumă de bani destinată recompensării surselor pentru întreaga structură operativă a D.I.P.I., se procedează la evaluarea surselor care au furnizat informații mai valoroase și acestora li se acordă o sumă de bani mai mare. Suma de bani rămasă se împarte celorlalte surse și, în acest fel, s-a ajuns la regula că recompensa este de circa 200-300 lei.
Pentru recompensarea unei surse, este necesar ca să fie urmate mai multe etape. Într-o primă fază, se întocmește un raport scris premergător întîlnirii cu sursa, după care are loc întîlnirea propriu-zisă. Cu prilejul acestei întîlniri, ofițerul operativ poate efectua cheltuieli legate de consumația în localul în care are loc întîlnirea, însă acești bani îi sînt decontați ulterior întîlnirii. Cu privire la rezultatul întâlnirii, se întocmește un alt raport scris. În urma evaluării informațiilor obținute de la sursă, în cazul în care în plan decizional se apreciază că acele informații sînt valoroase, se poate întocmi o notă de informare care este exploatată în continuare, iar în funcție de valoarea informațiilor, sursa este recompensată cu o sumă de bani. Dacă se apreciază că valoarea informațiilor a fost mai mare, se poate acorda o recompensă sporită sursei, însă, așa cum am precizat anterior, eu nu am acordat recompense mai mari de 200 lei. În ceea ce privește aparatura tehnică primită de la D.I.P.I. în dotare, colaboratorul a precizat că deține un telefon mobil operativ și un reportofon, ambele fiind simple și le apreciază ca fiind cele mai ieftine de pe piață. De asemenea, a declarat că o persoană care nu a fost recrutată încă în calitate de sursă nu poate fi recompensată și nici cheltuielile ocazionate de întîlnirile cu astfel de persoană nu se decontează din fonduri operative.”
La recompensarea sursei se ține cont de informațiile date „Fiind întrebat dacă este posibilă solicitarea de cheltuieli operative care să nu fie relaționate cu nici o sursă înregistrată, cu nici o informație implementată și, în general, cu nici o lucrare înregistrată, martorul „FAUR Mihai” a declarat că nu are cunoștință despre vreo astfel de situație și procedurile interne nu permit asemenea practici. A precizat că este ofițer operativ și că, în activitatea profesională, pentru efectuarea de cheltuieli operative, se procedează la întocmirea unui raport tip formular, în care se completează temeiul legal care justifică cheltuiala respectivă, se trec numele conspirativ al sursei și numărul cu care este înregistrată această sursă în evidențele D.I.P.I. Sursa nu poate fi decît o persoană înregistrată ca atare și nu orice persoană de la care se obțin informații, existînd instrucțiuni scrise în acest sens. La recompensarea sursei se ține cont de aportul informativ adus de către această sursă, aportul fiind apreciat în funcție de contribuția adusă la o informare trimisă beneficiarilor legali. Martorul a declarat că nu a recompensat niciodată în produse sursele, dar a apreciat că, în acest caz, ar trebui întocmită o dovadă scrisă, așa cum se procedează și în cazul înmînării sumelor de bani. Informațiile obținute în activitatea profesională, pentru a fi considerate ca atare, se implementează în sistemul informatic ori se întocmesc rapoarte informative în scris. În activitatea profesională, i s-a aprobat recompensarea surselor cu sume cuprinse între 300-500 lei. Fiind întrebat dacă, din punct de vedere logistic, a beneficiat de case conspirative, autoturisme sub acoperire, aparatură electronică în dotare, martorul a precizat că, în procedurile sale de lucru nu există nici un fel de reglementare privind casele conspirative și că nu și-a desfășurat activitatea prin folosirea acestora, avînd cunoștință de existența lor doar din procedurile existente la nivelul anilor 2005-2007. Nu a folosit nici autoturisme sub acoperire, acestea fiind utilizate doar de către compartimentul de supraveghere operativă. În ceea ce privește aparatura electronică, în biroul martorului s-au aprobat cheltuieli din fonduri operative pentru achiziționarea unor căști necesare redărilor audio, în activitatea de punere în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică, niște baterii pentru reportofoane și consumabile pentru imprimante. La nivelul Sectorului Autoprotecție sunt repartizate telefoane de serviciu de tip vechi, fără cameră foto, internet sau ecran tacticl. Prin „consumarea unui bun în timpul misiunii”, martorul a precizat că se înțelege că bunul a fost efectiv pierdut sau distrus, din motive care nu pot fi imputabile ofițerului. În astfel de situații, ofițerul trebuie să prezinte în scris motivele care au dus la o astfel de situație. Nu se pune problema de a se da la scădere bunuri care au fost lăsate surselor sau altor persoane, cu titlu de cadou sau în custodie.”
Toate cheltuielile operative sunt justificate prin bon fiscal „La rîndul său, martorul cu pseudonimul „SIMION Cristian”, fiind întrebat dacă este posibilă solicitarea de cheltuieli operative care să nu fie relaționate cu nici o sursă înregistrată, cu nici o informație implementată și, în general, cu nici o lucrare înregistrată, a arătat că procedurile interne nu permit o astfel de situație. Pentru fiecare recompensare a surselor se întocmește un raport justificativ în care este menționat temeiul de drept care justifică cheltuiala, respectiv articolul și litera din Ordinul M.A.I. care reglementează această activitate. Toate cheltuielile operative trebuie justificate prin bon fiscal, factură fiscală, chitanță de mînă sau proces-verbal care se atașează raportului justificativ. Sursa nu este orice persoană de la care se culeg informații, ci o persoană înregistrată ca atare în evidențele D.I.P.I., înregistrarea avînd loc numai după o verificare amănunțită a informațiilor furnizate, în sensul stabilirii gradului de veridicitate și numai dacă informațiile sunt eficiente în raport cu obiectivele urmărite. În perioada 2014-2015, martorul a recompensat două surse, una cu 500 lei și cealaltă cu 1.200 lei, relaționate cu activități din dosare din lucrări informative care s-au materializat în mandate de siguranță națională. Fiind întrebat dacă, potrivit procedurilor interne, poate să afirme că a obținut informații, în condițiile în care acestea nu se regăsesc implementate la nivelul D.I.P.I., în vederea decontărilor operative, martorul „SIMION Cristian” a răspuns că nu este posibilă o asemenea situație, de obicei confruntîndu-se cu situații în care, deși a implementat informații în sistemul D.I.P.I., nu i s-a aprobat decontarea cheltuielilor operative și nici nu i se aprobă recompensarea corespunzătoare a surselor, în raport cu calitatea și cantitatea contribuției acestora, fiind situații în care a plătit din banii personali. Martorul a declarat că nu a desfășurat niciodată activități în case conspirative, nu i s-a încredințat vreun autoturism sub acoperire, fiind multiple situații în care s-a deplasat în interes de serviciu cu mașina personală. A avut în dotare un reportofon simplu, al cărui preț l-a apreciat la circa 200-300 lei maximum, precum și un telefon mobil de serviciu de tip vechi, al cărui preț este de maxim 100 lei, fără browser de internet, fără ecran tactil. Fiind întrebat ce înțelege prin consumarea unui bun în timpul misiunii, martorul a precizat că nu s-a confruntat cu o astfel de situație, dar, din cunoștințele sale, procedura presupune că bunul a fost pierdut sau distrus, în niciun caz nu presupune că bunul a fost lăsat în custodia unei persoane ori a fost făcut cadou unei persoane.”
Un serviciu secret cultivă și cadoul „Fiind audiat, inculpatul ZĂRNICĂ Nelu a declarat (filele 335-344, volumul I) că achiziția aferentă raportului nr. 01119242/2014, respectiv un ceas marca Tissot a reprezentat un cadou pentru o persoană de sprijin pentru D.I.P.I., cu care s-a aflat în contact și în trecut și despre care cunoștea că are potențialul de a sprijini informativ în planul informării generale și a controlului informativ general în zona teritorială în care se află aceasta. Inculpatul a susținut că și în prezent persoana respectivă este utilă din aceleași motive. Inculpatul s-a deplasat personal în zona unde locuiește această persoană, pentru a înmîna cadoul, în scopul stimulării legăturii cu această persoană. Inculpatul a precizat că nu este vorba de o sursă implementată ca atare în sistemul de evidență al D.I.P.I. De asemenea, ZĂRNICĂ Nelu a învederat că, în calitate de subsecretar de stat, nu mai avea posibilitatea să desfășoare activități operative propriu-zise, funcția de conducere presupunînd atribuții de coordonare a structurilor informativ-operative. Persoana care a primit ceasul nu a furnizat informații care să poată fi implementate ca atare în sistem, însă i-a oferit informații de tipul unor date de cunoaștere a unor persoane care candidau în anumite funcții în D.I.P.I., ZĂRNICĂ Nelu avînd de exprimat un punct de vedere în raport cu respectiva numire. Punctul de vedere al inculpatului nu a fost exprimat în scris, fiind vorba de o poziție exprimată în plan decizional. Raportul nr. 01119242/2014 a fost întocmit de comisar șef IACOB Marian-Dănuț, la solicitarea inculpatului, întrucît nu era posibil ca ZĂRNICĂ Nelu să cumuleze calitățile de solicitant și de ordonator de credite. În legătură cu deplasarea și cumpărarea ceasului, în scopul relatat mai sus, ZĂRNICĂ Nelu a declarat că l-a informat pe secretarul de stat NICOLAE Gheorghe, care i-a aprobat și deplasarea.
Fiind audiat, în calitate de martor, IACOB Marian-Dănuț a declarat, cu referire la raportul antemenționat, că el doar a întocmit solicitarea și a făcut achiziția efectivă a unui ceas marca Tissot, din dispoziția chestorului principal ZĂRNICĂ Nelu, subsecretar de stat la D.I.P.I. Deși în cuprinsul raportului se menționează că IACOB Marian-Dănuț a solicitat aprobarea cheltuielii pentru protocol, martorul a precizat că el nu are în atribuții activitățile de protocol propriu-zise și nu a dat efectiv bunul unei alte persoane. A întocmit pe nume propriu, întrucât ZĂRNICĂ Nelu nu putea să întocmească pe numele său raportul, avînd și calitatea de a aproba cheltuiala. IACOB Marian-Dănuț a cumpărat ceasul, pe care i l-a predt chestorului principal ZĂRNICĂ Nelu.”
Folosirea fondurilor operative nu beneficiază de nici o lege „Cauza favorizatoare a procedurilor discreționare existente în domeniul de referință (concretizate plastic de inculpatul NICOLAE Gheorghe prin formula „dacă am aprobat este legal”) o reprezintă lipsa prevederilor legale, suplinită de existența unor acte administrative care, fiind și clasificate, sporesc lipsa de sistematizare și de rigoare juridică. De altfel, dintr-un proiect de lege privind securitatea națională (filele 308-343, volumul IV), post pe site-ul instituției prezidențiale, reiese că, încă din anul 2006, a existat intenția suplinirii lacunei legislative, prin prevederi legale care preiau într-o formulă aproape identică, conținutul actelor administrative clasificate care definesc în prezent noțiunile de „cheltuieli operative”, „surse umane”, activități de informații, contrainformații și securitate, astfel încît ele au fost „deconspirate” de însăși emitenții lor. Mai mult, proiectul prevede punerea în acord a cheltuielilor.”
Nicolae Gheorghe, un specialist SRI în mijloace de recrutare „Inculpatul NICOLAE Gheorghe nu este cunoscut cu antecedente penale, are studii superioare, are gradul de chestor principal, este cadru al Ministerului Afacerilor Interne și a fost inculpat pentru fapte săvîrșite în calitate de secretar de stat în cadrul Departamentului de Informații și Protecție Internă. Pe parcursul urmăririi penale, inculpatul a avut o atitudine cooperantă și nesinceră, întrucît a refuzat să pună la dispoziția procurorului toate documentele solicitate, atît cu ocazia percheziției efectuate la sediul D.I.P.I., cît și în condițiile art. 170 din Codul de procedură penală, negînd săvîrșirea infracțiunilor, în pofida evidenței probelor. Inculpatul a dorit să precizeze, în circumstanțiere, aspecte care țin de expertiza sa profesională în domeniul informațiilor, astfel: este absolvent al Academiei Naționale de Informații, Arma Informații, desfășurîndu-și activitatea profesională o perioadă de 20 de ani în Serviciul Român de Informații, pînă în anul 2014. În cea mai mare parte a perioadei antemenționate a lucrat în contraspionaj, ulterior avînd funcții de conducere și coordonare pentru mai multe profile de muncă, cum ar fi contraspionaj economic, criminalitate tranfrontalieră, prevenirea și combaterea terorismului, apărarea Constituției, în toate profilele operative ale Serviciului Român de Informații. În această perioadă s-a specializat în activități de recrutare și lucru cu sursele secrete umane, acțiuni informativ-operative, inclusiv din categoria celor speciale, cum ar fi infiltrarea, joc operativ, dezinformare, crearea și utilizarea de platforme operaționale complexe și activitatea în regim acoperit. Cu privire la activitatea sub acoperire, a absolvit cursuri de specialitate. În aceeași perioadă, a avut un număr foarte mare de cooperări cu servicii de informații străine, cum ar fi ale S.U.A., Anglia, Germania, Olanda, Israel, China. În cadrul acestor cooperări a derulat operațiuni comune, inclusiv în ceea ce privește recrutarea de surse secrete umane, dirijarea și marșutizarea de surse secrete umane, schimb de bune practici și metodologii de lucru. A participat la cursuri organizate de acești parteneri, inclusiv pentru ceea ce înseamnă recrutare de surse secrete umane și activitatea informativ-operativă. În cadrul Serviciului Român de Informații, a participat la activități de control, atît de fond cît și tematic, pe domeniul de activitate informativ-operativă și lucrului cu surse secrete umane. A participat și a condus grupuri de lucru care au îmbunătățit ordine de muncă și au creat metodologii în ceea ce privește activitatea informativ-operativă. A ținut prelegeri și a participat la instruiri în centrele de pregătire ale Serviciului Român de Informații, în ceea ce privește activitatea informativ-operativă și lucrul cu sursele secrete umane. În această perioadă, am obținut rezultate foarte bune, avînd calificativul „foarte bine”, avînd în mod constant salariul de merit pentru rezultate foarte bune, spor pentru rezultate de excepție și toate gradele le-a obținut prin avansare înainte de termen. În toată această perioadă nu a avut nici o sancțiune.”
E limpede. Rechizitoriul lasă DIPI cu chiloții în vine. Serviciului nu-i mai rămîne decît să se desființeze.