Am urmărit schimbul de replici Traian Băsescu-Monica Macovei pe tema candidaturii sale. Președintele României a preluat o ipoteză pe care o lansasem în cursul zilei de miercuri, în spațiul on-line: Monica Macovei candidează ca independent, Vasile Blaga, președintele PDL și partenerul instituțional al PNL în noua alianță creată pentru susținerea lui Klaus Iohannis la președinție nu are nici o reacție pentru că pedeliștii s-au gândit la o strategie.
Traian Băsescu a definit-o astfel: "La PDL, de acum nu mă mai aştept la nimic, s-au dezis de mandatul lor la guvernare, se pupă cu liberalii, au fuzionat. Mi-e greu să văd că partidul care a dat 3 primari generali, de două ori preşedintele României, nu are ambiţia să aibă candidat la prezidenţiale. Pe mine m-a surprins toleranța PDL față de decizia Monicăi Macovei de a candida independent. M-a surprins tăcerea PNL. La Monica Macovei nu se întâmplă nimic. Trage (Blaga n.a.) și o minciună: e o auto-excludere. Statutul PDL e public, nu există termenul auto-excludere. Mă tem că e un soi de capcană, în care a intrat nevinovată. O lăsăm să candideze pentru că va lua electoratul lui Băsescu și ni-l aduce în turul doi. Dacă Monica face jocul acesta, e o mare dezamăgire, sper să nu fie așa".
Mare parte din lucrurile spuse de președintele României le-am spus și eu în materialul de ieri. Sună logic, dar eu sunt de o cu totul altă părere, mai ales în ceea ce privește finalul strategiei. Unde are dreptate Traian Băsescu este că tăcerea lui Vasile Blaga și refuzul de aplica statutul PDL este cel puțin ciudat. Numai că ciudățenia provine din faptul că ambii participanți - Macovei și Blaga - au reacții identice atunci când vine vorba de aplicarea statutului PDL. Aruncă vina de la unul la altul! Iată și replica Monicăi Macovei, dată imediat după emisiunea de la B1 TV la care a fost invitat Traian Băsescu, într-o altă emisiune a B1TV (sic).
Cătălin Prisăcariu: (...) De ce nu există o sancțiune sau de ce nu plecați din partid, se întreabă Președintele.
Monica Macovei: Sancțiunea din partid trebuie să fie de la partid. Deci întrebați-i pe cei din partid de ce nu mă exclud. Eu am spus despre loialități și trădări, eu nu sunt un trădător. Sigur, la un moment dat poate că se întâmplă și demisia. Dar eu mi-am anunțat candidatura independentă, nu m-au exclus, e problema lor. Întrebați-i pe ei.
Cătălin Prisăcariu: Deci nu aveți de gând să vă dați demisia din PDL? Asta vă întreb, că asta vă privește personal.
Monica Macovei: Nu am spus asta. Nu mi-am dat-o atunci când am anunțat. Și am explicat de ce. Pentru că sunt oameni buni cu care am lucrat care cred în mine. S-ar putea să fac și asta (n.n. demisia). Dar mai departe de ce nu mă exclude Vasile Blaga e treaba PDL-ului (...)
Are dreptate Monica Macovei! De ce nu reacționează Vasile Blaga? De frică, îmi sugera un coleg în cursul zilei de ieri. Îi este frică de Monica Macovei și de reacția susținătorilor ei din presă. O explicație posibilă, mai ales dacă ne amintim modul în care Vasile Blaga și Gheorghe Flutur (alt cerber al statutului PDL) au fugit cu urnele de vot la ultimul congres și s-au închis în sediu. Numai că explicația asta n-ar lămuri un alt aspect: lipsa de presiune din partea PNL.
După cum nu pot înțelege nici bâlbâielile Monicăi Macovei atunci când vine vorba de demisia din PDL. A decis să încalce statutul partidului, să candideze ca independent, e treaba ei, numai că în mod logic ar trebui facă următorul pas: să demisioneze. Că doar d-aia s-a anunțat candidat independent, nu?! Nu poți fi în același timp candidat independent la președinția României și europarlamentar PDL, membru de drept în Consiliul Național de Coordonare al PDL, pentru că înseamnă că undeva se ascunde o minciună. Ceri semnături ca independent, deși rămâi membru în conducerea PDL? Chiar nu vă sună ca dracu'? Iar Vasile Blaga și Monica Macovei dau niște declarații amețite. Ce se ascunde în spatele strategiei?
Avem o situație cel puțin ciudată, inedită în politica românească, cu o alianță politică care are doi candidați la președinția României (unul oficial, altul independent) și pe care să o feresc să o lămurească, deși mai sunt doar 7 săptămâni până la începutul campaniei electorale.
Asta mi-a adus aminte de momentul politic 2004. Theodor Stolojan, pentru care se strânseseră un milion de semnături de către liberali, numai s-a retras din cursă, cu două luni înainte de alegeri și l-a lansat pe Traian Băsescu. Cu consecințele pe care le știți! Schimbarea s-a produs pentru că Stolojan avea un scor foarte bun, dar nu reușea să-l bată pe Adrian Năstase în turul doi. Nu vreau să discut mai mult despre calculele făcute atunci, dar merită pusă întrebarea: Nu asistăm la un nou moment 2004?
După apariția articolului de ieri am stat de vorbă cu câțiva liberali, încercând să înțeleg starea de spirit. Toți mi-au spus că Iohannis este un candidat atipic, care le știe pe toate și respinge orice sugestie venită de la echipa de campanie. Nu vrea să se întâlnească cu oamenii, nu vrea să meargă la biserici în zile de sărbătoare, nu vrea să meargă decât la emisiuni TV "aranjate", nu vrea să lămurească acuzațiile legate de traficul de copii și casele dobândite ilegal! Ar prefera să stea la Sibiu toată campania electorală, să nu participe la nici o dezbatere electorală cu Victor Ponta, și dacă se poate să nu-l bată lumea la cap prea tare. Se bazează foarte mult pe sprijinul german, primește doar delegații din Bunderstag, ar vrea să o aducă pe Angela Merkel la Sibiu, nu are decât un consilier de imagine, șamd! Cam acesta ar fi un rezumat al discuțiilor de ieri. Tonul nu era prea optimist, dar toată lumea se baza mai mult pe capacitatea lui Ponta de a face greșeli, decât pe charisma de buldozer a lui Iohannis. Ce se întâmplă dacă nu face greșeli majore Ponta, am întrebat? Atunci o să vedem...
Mărturisesc sincer că ideea înlocuirii lui Klaus Iohannis înainte de intrarea în alegerile prezidențiale mi-a dat-o un bun prieten, cunoscător în profunzime al manevrelor dâmbovițene, acum vreo săptămână. Îl mai auzisem și pe Horia Alexandrescu enunțând această teorie, dar nu mă convinsese. Însă scenariul propus de bunul meu prieten părea mult mai accesibil. Și de atunci am început să sap în jurul ipotezei. Așa am descoperit găurile din cașcavalul candidaturii Monicăi Macovei. O parte le-am expus.
Mai vreți un element? Consultantul ei de campanie este nimeni altul decât Nino Saviano, fostul consultant politic angajat de PDL pentru candidatura lui Cătălin Predoiu. Altă ciudățenie, nu? Cine-l plătește pe Nino Saviano, tot PDL? Vorbim de un onorariu de 25.000 de euro pe lună. Trecerea sa la Monica Macovei s-a produs de acum două luni, când a venit cu ideea să se lanseze ideea candidaturii pe FB, de către un grup de "susținători anonimi", pentru a părea că românii o doresc, nu invers. Colaborarea continuă, iar eu nu am cunoscut nici un specialist în campanii care să lucreze pe gratis. Nici măcar pentru Nelson Mandela, sau urmașii săi...
Poate că tot ceea ce am dezvoltat în ultimele două zile reprezintă doar un scenariu politic, fără șanse de izbândă, poate că Iohannis nu va fi înlocuit cu Macovei, dar ideea că aceasta din urmă reprezintă o variantă de rezervă nu poate fi negată de nimeni. Nici măcar de Vasile Blaga. Care tot citește statutul: Art 20 (2) Radierea se face de drept, de către BPJ, la propunerea BPL al organizației pe teritoriul căreia era membru cel în cauză, în următoarele cazuri:(...) c) declararea ca independent a acelui membru care ocupă o funcție aleasă sau numită, în afara partidului, cu sprijinul politic al acestuia.