DEMERS ISTORIC. Peste 10.000 de familii de români pot să-și găsească morții din Gulagul rusesc. Evenimentul Zilei publică prima listă cu 10.724 de prizonieri de război români

Ambasadorul Vasile Soare a făcut anunțul inedit însoțit de următoarele date: "La aproape 75 de ani de la încheierea celui de al Doilea Război Mondial, după ani de muncă sistematică dedicată clarificării destinului ostaşilor români căzuţi pe Frontul de Est şi morţi în prizonierat, suntem în măsură să aducem veşti importante celor interesaţi de această pagină complicată a istoriei recente, dar mai ales urmaşilor celor care nu s-au mai întors din război. O nouă PREMIERĂ a misiunii noastre diplomatice la Moscova în domeniul comemorativ şi PREMIERĂ pentru istoriografia românească în general – în baza cercetărilor neobosite efectuate în mai multe arhive de stat ruse, a fost elaborat un documentar edificator privind victimele de război române din Rusia (militari și civili ajunși în prizonierat), care a fost postat pe web-site-ul Ambasadei României la Moscova (Relaţii Bilaterale/Comemorarea Eroilor Români - https://moscova.mae.ro/node/931), conţinând informaţii utile precum: 1. Documente istorice (https://moscova.mae.ro/node/933): • Volumul „Prizonieri de război români în Uniunea Sovietică. Documente 1941-1956”, 874 pag., realizat pe bază de documente de arhivă cu aportul unor diplomați ai Ambasadei României la Moscova şi a unor cercetători ruși, respectiv cu implicarea subsemnatului (demararea efectivă a proiectului în 2008 şi contribuţie la identificarea surselor de finanţare), editat şi lansat la Bucureşti în 2013. 2. Statistică (https://moscova.mae.ro/node/934): • Locurile de înhumare ale prizonierilor de război români înhumați în Federația Rusă (situație centralizatoare pe republici, ținuturi şi regiuni/în cimitire multinaţionale); • Primele două Cimitire centralizatoare ale militarilor români căzuţi în luptă în Rusia în timpul celui de al Doilea Război Mondial, amenajate de statul român (prin ONCE), după 70 de ani, ca urmare a demersurilor susţinute ale subsemnatului pe lângă autorităţile române şi ruse – 1. la Rossoşka – Regiunea Volgograd, fostă Stalingrad, inaugurat la 25 octombrie 2015 (unde anual sunt reînhumate rămăşiţele pământeşti ale militarilor căzuţi la Stalingrad-Cotul Donului-Stepa Calmîcă, identificate în foste cimitire de campanie) şi 2. la Apşeronsk – Ținutul Krasnodar, inaugurat la 26 noiembrie 2018 (pentru militarii căzuţi în Caucaz); • 29 de monumente în memoria prizonierilor români de război, ridicate până în anul 2018 pe locurile fostelor lagăre de prizonieri de pe teritoriul Federației Ruse. 3. Lagăre de prizonieri (https://moscova.mae.ro/node/935) în care au decedat militari și civili români: • Harta cu amplasarea, pe teritoriul Rusiei, a 288 de cimitire multinaționale ale prizonierilor de război străini în care au fost înhumați, potrivit datelor de arhivă identificate până în prezent, şi 29.829 de prizonieri români (29.625 militari și 204 civili); • 25 de hărți de detaliu (pe republici, ținuturi şi regiuni din Federația Rusă) cu locurile de înhumare a prizonierilor de război români. 4. Monumente comemorative de război românești în Federația Rusă (https://moscova.mae.ro/node/936) • Fișele tehnice (de prezentare) a celor 29 de monumente ridicate, în ultimul deceniu, în memoria prizonierilor de război români, pe teritoriul Federației Ruse; • Listele nominale, pe lagăre şi spitale speciale NKVD, cu datele de identificare (nume, prenume şi patronim; etnia/naționalitatea; anul nașterii; gradul militar; data decesului şi locul înhumării) a prizonierilor români; • LISTA NOMINALĂ, ÎN ORDINE ALFABETICĂ, A PRIMILOR 10.724 (dintr-un total de 29.829 identificaţi în arhive) DE PRIZONIERI DE RĂZBOI ROMÂNI MORŢI ÎNTRE ANII 1941-1956 ÎN LAGĂRELE NKVD CARE AU EXISTAT PE TERITORIUL ACTUAL AL FEDERAŢIEI RUSE, 199 pag.

Îmi doresc ca acest documentar să aducă lumină şi bucurie multor familii ale urmaşilor foştilor prizonieri români de război (inclusiv a unora de peste Prut), aceştia având ocazia abia acum, DUPĂ 75 DE ANI, să afle unde îşi dorm somnul de veci taţii, bunicii şi străbunicii lor care nu s-au mai întors din război niciodată. În anii războiului, de cele mai multe ori, familiile primeau acasă o veste, o telegramă, prin care erau înştiinţate că tatăl sau fiul lor – soldatul X - ”a dispărut pe front în Rusia”. În realitate, foarte mulţi dintre aceşti ostaşi, care au supravieţuit cumplitelor bătălii pe Frontul de Est, au fost capturaţi şi făcuţi prizonieri, ajungând în lagărele NKVD amplasate pe întregul teritoriu al URSS. O parte din prizonieri au supravieţuit detenţiei în lagăre şi s-au întors acasă, la familii (ultimii în anul 1956!!!), dar o mare parte au murit şi au fost înhumaţi în cimitire sau gropi comune, alături de camarazi de diferite naţionalităţi, de regulă în apropierea lagărelor...Despre soarta acestora (zeci de mii) nu s-a mai aflat nimic, familiile nu au mai primit veste, aşteptându-i ani de zile să se întoarcă... Sunt bucuros că astăzi putem să transmitem din Rusia multor români o veste nesperată despre înaintaşii lor. A meritat efortul echipei Ambasadei României la Moscova din ultimii ani dedicat acestui capitol trist din istoria recentă, respectiv clarificării destinului prizonierilor români de război în Rusia (Notă: această muncă personal am demarat-o încă din 2002, în timpul PRIMEI misiuni diplomatice în Kazahstan, unde am identificat/la Karaganda locurile de veci ale primilor peste 900 de prizonieri români morţi în lagărele de acolo, ridicându-le întru aducere aminte şi veşnică pomenire PRIMUL monument românesc în spaţiul fostei Uniuni Sovietice, dezvelit de preşedintele României la 9 sept.2003). Doresc să mulţumesc din suflet celor care ne-au fost alături şi au contribuit toţi aceşti ani la efortul de recuperare şi păstrare a memoriei prizonierilor români morţi în Rusia - colegului Ilie Schipor, care a cercetat neobosit arhivele ruse, scoţând la lumină datele documentare pe care le postăm astăzi, şi părintelui Ştefan Stanciu, de la parohia „Sfinţii Arhangheli” din Ghencea/Bucureşti, care în ultimii 6 ani s-a deplasat în Rusia, pe cheltuială proprie, la invitaţia noastră, însoţindu-ne la toate ceremoniile de comemorare şi sfinţire a celor 29 de monumente ale prizonierilor de război ridicate de statul român (şi 2 cimitire ale militarilor români căzuţi la Stalingrad/Cotul Donului şi Caucaz). De asemenea, colegilor Vitalie Văratec şi Laurenţiu Constantiniu, implicaţi în pregătirea volumului unic de documente de arhivă „Prizonieri de război români în Uniunea Sovietică. Documente 1941-1956”, publicat în 2013 şi postat de asemenea astăzi în variantă electronică în cadrul documentarului nostru. Dumnezeu să-i odihnească pe ostaşii români căzuţi pe front sau morţi în prizonierat în Rusia! Să trăim şi să-i pomenim cum se cuvine! Nu sunt uitaţi! Să ne ierte că i-am găsit şi le cinstim memoria atât de târziu - a fost un drum lung!

Misiune indeplinită. Putem considera, stimaţi urmaşi, că bunicii şi străbunicii Dumneavoastră-foşti prizonieri români de război - s-au întors, în sfârşit, ACASĂ.

Accesaţi web-site-ul Ambasadei României la Moscova pentru a afla lagărul în care aceştia au ajuns şi locul unde îşi dorm somnul de veci în Rusia, având astăzi la căpătâi un monument/o cruce şi fiind pomeniţi de noi după tradiţie:

https://moscova.mae.ro/node/931 (Relaţii Bilaterale/Comemorarea Eroilor Români)

Vasile SOARE, ambasadorul României în Federaţia Rusă Moscova, 4 iulie 2019"

Îl felicităm pe neobositul cercetător Vasile Soare și așteptăm continuarea demersurilor sale istorice.

Victor Roncea