București. Deficitul bugetar al României a înregistrat o creștere semnificativă, ajungând la 4,01% din PIB la sfârșitul lunii iulie, față de 3,6% în luna anterioară, conform datelor furnizate de ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, într-un interviu recent. Această creștere este rezultatul unor cheltuieli considerabile, atât pentru funcționarea instituțiilor statului, cât și pentru investiții, care au depășit estimările inițiale, generând astfel o presiune tot mai mare asupra bugetului național.
Majorările salariale au pus presiune pe deficutul bugetar
În primele șapte luni ale anului, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a reușit să colecteze venituri conform planificării, înregistrând un nivel record de încasări în luna iulie.
Cu toate acestea, cheltuielile bugetare au crescut într-un ritm accelerat, fiind influențate în principal de majorările salariale acordate de guvern pe parcursul anului. Aceste cheltuieli suplimentare, combinate cu veniturile tradițional mai scăzute din lunile august și septembrie, au creat o situație delicată pentru bugetul național, care are ca obiectiv un deficit de 5% pentru întregul an 2024.
Ministrul Boloș a evitat să confirme dacă guvernul va menține această țintă de deficit, lăsând să se înțeleagă că este posibil ca aceasta să fie revizuită în funcție de evoluțiile economice din următoarele luni și de recomandările Comisiei Europene, conform profit.ro.
Marcel Boloș. Sursa Foto: Arhiva EVZ
Comisia a prognozat un deficit bugetar de 6,9% din PIB pentru România în 2024, ceea ce ar putea influența strategia guvernului de a menține un deficit cash cât mai apropiat de cel ESA (European System of Accounts), renunțând la practica amânării plăților pentru anul următor pentru a diminua artificial deficitul.
Cheltuieli excepționale pentru investiții
Ministrul Finanțelor a subliniat că luna iulie a fost marcată de cheltuieli excepționale pentru investiții, care au atins aproximativ 12 miliarde de lei, contribuind la un total de cheltuieli de 63 de miliarde de lei, un record absolut. În paralel, veniturile realizate, care au inclus fonduri europene, au ajuns la aproximativ 57 de miliarde de lei, cu încasări brute ale ANAF de aproximativ 51,7 miliarde de lei. Cu toate acestea, nivelul cheltuielilor a fost atât de mare încât chiar și aceste încasări record nu au reușit să echilibreze bugetul.
Un alt factor care va adăuga presiune asupra deficitului este intrarea în vigoare, la 1 septembrie, a recalculării pensiilor, care va implica cheltuieli suplimentare de 2 miliarde de lei lunar. De asemenea, creșterile salariale din etapa a doua, care au început deja să se aplice, vor influența bugetul cu un miliard de lei lunar. În acest context, ministrul Boloș a avertizat asupra necesității unei gestionări foarte atente a veniturilor și cheltuielilor publice în perioada următoare.
Întrebat când estimează că deficitul bugetar ar putea depăși pragul de 5%, ministrul a evitat să ofere o dată precisă, subliniind că totul depinde de evoluțiile economice din lunile august și septembrie, precum și de discuțiile cu Comisia Europeană.